În fața unei producții incontrolabile și aparent de neoprit de știri false, rolul jurnalismului în combaterea acesteia este din ce în ce mai crucial. Potrivit rezultatelor sondajului Freedom Fights Fake, 47% dintre oameni au dificultăți în a face distincția între știrile reale și știrile false. În plus, potrivit Statista, 56,4% dintre cetățenii lumii sunt îngrijorați de veridicitatea a ceea ce află de pe internet.
Seminarul „Freedom of the Press – Challenges in the Digital Age”, al International Academy for Leadership (IAF) din cadrul Friedrich Naumann Foundation for Freedom, a reunit jurnaliști și profesioniști în comunicare din 27 de țări diferite. În ciuda diferențelor culturale, politice și sociale și a problemelor foarte diferite cu care se confruntă profesia, există un inamic comun: dezinformarea.
Lupta împotriva știrilor false a devenit marea provocare a ultimilor ani. S-au lansat ateliere de depistare a informațiilor false, departamente în mass-media și chiar proiecte întregi dedicate exclusiv verificării faptelor, inițiative precum Birdwatch (de la Twitter, acum X). În cadrul seminarului s-a pus întrebarea care este adevăratul rol al jurnalistului în fake news. Este jurnalistul pur și simplu un verificator de informații? Verificarea faptelor este singura alternativă?
Rețelele sociale încurajează viralizarea știrilor false
Participanțții la seminar au punctat faptul că jurnalismul trebuie să se conecteze cu publicul său. Narațiunile și capacitatea de a spune povești pe care oamenii vor să le audă sunt fundamentale pentru activitatea jurnalismului și reprezintă cel mai puternic instrument împotriva dezinformării. O poveste, când este bine spusă, valorează enorm.
Potrivit unui studiu al University of Southern California, știrile false sunt distribuite deoarece structura platformelor digitale încurajează asta, acordând prioritate interacțiunii, comentariilor și „like-urilor” față de tipul de informații; acest studiu a concluzionat că partajarea devine un obicei. Nu este vorba despre lipsa de alfabetizare digitală, este comportamentul pe care Twitter, Meta sau TikTok îl promovează, potrivit freiheit.org. Emoțiile, părtinirile politice și polarizarea în rețele sunt elemente care exploatează știrile false și le fac virale. Se apelează la fricile și credințele oamenilor. Dar verificarea faptelor și a informațiilor singură este limitată, prin eliminarea factorului uman din povești. Profesorul dr. Gernot Wolfram, de la Universitatea Macromedia, a oferit o perspectivă încurajatoare: povestirea verificată și bine relatată, ca un instrument de combatere a dezinformării. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com