Jumătate din statele democratice din întreaga lume sunt în declin și se confruntă cu o serie de probleme, de la restricții ale libertății de exprimare până la neîncrederea în legitimitatea alegerilor, potrivit unui raport al think-tank-ului suedez Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA International). Acest declin vine pe măsură ce liderii politici se confruntă cu provocări fără precedent din cauza războiului Rusiei în Ucraina, a crizelor legate de costul vieții, a unei posibile recesiuni globale și, nu în ultimul rând, a schimbărilor climatice.
În opinia lui Kevin Casas-Zamora, secretarul general al institutului, cazul Statelor Unite este unul deosebit de îngrijorător: conform raportului, SUA se confruntă cu probleme de polarizare politică, disfuncţionalităţi instituţionale şi ameninţări la adresa libertăţilor civile, „acum este clar că această febră nu s-a domolit odată cu alegerea unui nou executiv”. Potrivit lui Kevin Casas-Zamora, acest lucru se traduce în special în niveluri incontrolabile de polarizare şi încercări de „compromitere a credibilităţii rezultatelor electorale fără nicio dovadă de fraudă”. Din cele 173 de ţări acoperite de raport, 52 dintre democraţii sunt în declin, iar 27 de ţări s-au orientat către autoritarism, mai mult decât dublul celor care s-au orientat spre democraţie. Aproape jumătate din regimurile autoritare şi-au intensificat represiunea în 2022, Afganistan, Belarus, Cambodgia, Comore şi Nicaragua înregistrând un „declin general”. În Asia, unde doar 54% din populaţie trăieşte într-o democraţie, autoritarismul este în creştere, în timp ce continentul african rămâne „solid” în faţa instabilităţii, în pofida numărului mare de provocări cu care se confruntă. La zece ani de la Primăvara Arabă, Orientul Mijlociu continuă să fie „cea mai autoritară regiune din lume” şi numără doar trei democraţii: Irak, Israel şi Liban.
În Europa, aproape jumătate din democraţii, adică 17 ţări, au suferit o eroziune democratică în ultimii cinci ani: „Democraţiile se luptă să echilibreze eficient medii marcate de instabilitate şi anxietate, populismul continuă să câştige teren în întreaga lume, pe măsură ce inovaţia şi creşterea stagnează sau sunt în declin”, se arată în raport; se observă, de asemenea, „tendinţe îngrijorătoare” chiar şi în ţări cu niveluri medii sau ridicate ale standardelor democratice.
În perioada 2017-2022 nu s-au mai înregistrat progrese în cazul niciunui indice utilizat în studiile think-tank-ului suedez, o parte din indici revenind la acelaşi nivel ca în anii 1990, potrivit raportului. Sistemele democratice s-au prăbuşit într-adevăr în ultimele două decenii şi aceasta a devenit o problemă arzătoare a epocii noastre.
Acest declin poate avea ca rezultat, de exemplu, o punere sub semnul întrebării a credibilităţii alegerilor, atacuri la adresa statului de drept sau chiar obstacole în calea spaţiului civic. Cu toate acestea, există şi semne de progres: raportul arată că populaţiile se unesc pentru a determina guvernele să răspundă cererilor secolului al XXI-lea, de la drepturile de reproducere în America Latină până la protestele față de schimbările climatice ale tinerilor din întreaga lume.
Emilian M. Dobrescu