◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.04.2024

Danemarca. Situații inedite

Ariciul Torvald

Torvald a murit în 2016, la un centru danez de reabilitare a faunei sălbatice, după ce a fost atacat de un câine, una din cele mai frecvente cauze de deces ale animalelor mici (A murit cel mai bătrân arici din lume – Torvald a fost mușcat de un câine (oradesibiu.ro): corpul lui Torvald s-a infectat de la mușcăturile pe care le-a primit pe spate și pe abdomen și i-a fost afectat și organul reproducător al acestuia. Altfel, Torvald era sănătos și nimeni nu pate precia câți ani ar mai fi trăit…

Animalele moarte descoperite întâmplător sunt trimise cercetătorilor, care determină vârsta după numărul de linii de creștere de pe mandibule, la fel cum vârsta copacilor este determinată de inelele de pe tulpina tăiată. Micșorarea mediului natural, creșterea activității agricole sunt câteva dintre principalele cauze ale morții animalelor mici, iar printre alte cauze, aricii ajung adesea sub roțile mașinilor, atunci când âncearcă să traverseze strada. Vârsta medie a animalelor studiate a fost de doi ani, iar o treime a murit înainte de a împlini un an. Cercetătorii cred că primii ani de viață sunt cei mai dificili pentru arici, dar dacă reușesc să le supraviețuiască, pot continua să producă urmași timp de mai multe sezoane.

 

Renunțarea la o sărbătoare legală pentru înarmare

La finalul lunii ianuarie 2023, Mette Frederiksen, prima ministă a Danemarcei a anunțat că trebuie să sacrifice una dintre cele unsprezece sărbători legale – a patra vineri după Paști, numită Marea Zi a Rugăciunii, pe care Danezii o serbează încă din secolul al XVII-lea după tradițiile Bisericii Luterane. 

Angajatorii ar acorda în felul acesta lucrătorilor 3 miliarde de coroane daneze (403 milioane euro), iar banii în cauză ar fi cheltuiți de Danezi și statul ar putea suplimenta bugetul apărării din sumele pe care alfel le acordă statul danez. Numai că doar 17% din danezi a anunțat un sondaj de opinie, acceptă propunerea premierului țării.

 

Retragerea din Tratatul Cartei Energiei

Tratatul Cartei Energiei a fost semnat în decembrie 1994 și a intrat în vigoare în aprilie 1998 (https://cursdeguvernare.ro/danemarca-denunta-tratatul-cartei-energiei-pe-care-il-considera-depasit.html, postat pe 14 aprilie 2023): în 2023 avea 53 de membri, printre care se numără cele 27 de țări membre UE, plus alte țări membre ale Euroatom; România și Republica Moldova se numără și ele printre statele semnatare ale tratatului.

Tratatul Cartei Energiei își propune să ofere un cadru multilateral pentru cooperarea energetică, în conformitate cu dreptul internațional, fiind conceput pentru a promova securitatea energetică prin funcționarea unor piețe energetice mai deschise și mai competitive, dar respectând principiile dezvoltării durabile și suveranității națiunilor asupra resurselor energetice. Articolele tratatului se concentrează pe trei domenii mari: a) protecția investițiilor străine, bazată pe extinderea tratamentului național, sau a tratamentului națiunii celei mai favorizate  și protecție față de riscurile cheie necomerciale; b) condiții nediscriminatorii pentru comerțul cu materii prime energetice, produse și echipamente energitice, bazate pe regulamentul OMC, și prevederi pentru a asigura tranzitul energetic transfrontalier fiabil prin conducte, rețele electrice și alte mijloace de transport; c) soluționarea disputelor dintre statele participante și, în cazul investițiilor, între investitori și statele gazdă.

Pe 14 aprilie 2023, Danemarca a anunțat că se va retrage din Tratatul Cartei Energiei (TEC), deoarece acesta creează mai multe incertitudini cu privire la investițiile energetice decât certitudini: „Protecția investițiilor energetice pe bază de combustibili fosili a ridicat provocat preocupări în unele țări în contextul tranziției la energii regenerabile; prin urmare, mai multe țări UE au decis să renunțe la TEC”, afirmă Ministerul danez al Climei, Energiei și Utilităților într-un comunicat de presă.

Danemarca se alătură, astfel, altor țări din Uniunea Europeană care și-au exprimat încă din 2022, intenția de a părăsi tratatul, precum Germania, Polonia, Spania, Țările de Jos sau Franța, pentru care decizia de retragere din TEC va intra în vigoare în decembrie 2023. „Avem un cadru în legislația daneză cât și în alte tratate internaționale care îi protejează pe investitorii care dezvolta în siguranță proiecte energetice verzi, atât în Danemarca, cât și în alte țări”. În ultimii ani au fost în derulare negocieri cu privire la o posibilă modernizare a tratatului, dar pe care țările semnatare le consideră insuficiente. În prezent este incert dacă modernizarea în industria energetică mai poate fi implementată…

Decizia finală cu privire la retragerea Danemarcei din TEC trebuie să primească acordul Parlamentului danez.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *