Senatul Franței inițiază consolidarea independenței presei franceze

Senatul francez a înaintat propuneri de consolidare a independenței mass-media franceze, care sunt deținute de un număr limitat de grupuri mari și guvernate de reguli care au devenit „învechite” odată cu tehnologia digitală și concurența puternică a platformelor sociale. „La suprafață, niciodată nu a existat atât de multă informație media oferită. În paralel, există un număr în scădere de proprietari”, explică senatorul David Assouline.
Pe această bază, Senatul a lansat o comisie de anchetă, în noiembrie anul trecut, pentru a trage concluziile unui peisaj media francez deosebit de concentrat, în mare parte în mâinile unor oameni de afaceri. „Este nevoie de reglementare, este o necesitate democratică”, a spus Assouline.
Un total de 82 de persoane au fost audiate pe parcursul a peste 100 de ore de dezbatere care a avut loc într-un moment în care propunerea de fuziune între marile canale de televiziune franceze TF1 și M6 a fost mult discutată, în lumina problemelor economice și de pluralism informațional ridicate de acest posibil nou gigant informațional.
Senatorii au evidențiat riscurile și încălcările libertății presei pe care acest fenomen le-a accentuat. Potrivit raportului, concentrarea excesivă a mass-media dăunează credibilității informației, în timp ce unele redacții sunt uneori suspectate că ar fi „brațul ideologic” al grupurilor de care aparțin. Pentru a atenua aceste efecte negative, senatorii au cerut o revizuire completă a legii libertăţii de comunicare din 1986, devenită „învechită”, şi au înaintat 32 de propuneri. Ultima dintre acestea sugerează o rescriere completă a legislației, care ar putea lua în considerare o revizuire a concentrărilor pe baza „cotei de atenție”, și anume timpul petrecut în fața fiecărui tip de media (presa scrisă, radio, TV, web etc).
Senatorii au cerut crearea unui „administrator independent” în consiliul de administrație al grupurilor media, care să asigure independența redacției și să prevină conflictele de interese. Ei ar dori, de asemenea, să implice mai îndeaproape organismul francez de supraveghere a audiovizualului Arcom, în scopuri de control și transparență. Ei au sugerat ca autoritatea să evalueze la fiecare patru ani „starea concentrărilor și evoluția dezirabilă a regulilor”.
Conștienți că independența presei depinde parțial de aspectul financiar, senatorii au cerut o reformă a sistemului de ajutor acordat presei în Franța. În problema drepturilor conexe, se propune introducerea unei obligații de transparență asupra acordurilor dintre platforme și editori, precum și o putere de sancțiune pentru Arcom în cazul eșecului negocierilor.
Documentul de 381 de pagini mai notează că problemele ridicate de concentrarea mass-media nu sunt specifice doar Franței și că subiectul este dezbătut și în Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Italia, notează EURACTIV.