Economia creativă
În 2023, UNESCO acordă 900.000 doalri din Fondul său internațional pentru Diversitate Culturală (IFCD) pentru realizarea a 11 proiecte care promovează economia creativă în țările în curs de dezvoltare ale planetei (vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/02/1132172, postat pe 10 februarie 2023): decizia a fost aprobată în cadrul celei de-a 26-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Protecția și Promovarea Diversității Expresiilor Culturale, desfășurată în perioada 7-10 februarie 2023, la sediul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură din Paris. În 2023, proiectele IFCD acoperă o gamă largă de activități, de la amplificarea vocii cineaștilor indigeni din Argentina, la consolidarea politicii culturale naționale în Ghana, la colectarea de date și statistici despre industriile culturale și creative din Pakistan pentru a consolida dezvoltarea politicilor publice.
Determinarea de a sprijini sectorul creativ și cultural
„Decizia Comitetului Interguvernamental UNESCO de a sprijini proiecte din 11 țări în 2023 confirmă hotărârea UNESCO de a-și consolida sprijinul pentru sectorul creativ și cultural, care încă se recuperează după efectele pandemiei de COVID-19”, a subliniat agenția ONU într-un comunicat de presă. „De asemenea, reflectă recenta Declarație MONDIACULT 2022, care solicită consolidarea și adaptarea politicilor culturale la provocările contemporane. În cele din urmă, face parte din eforturile UNESCO de a acorda prioritate inițiativelor din Africa și Statelor Insulare Mici în Curs de Dezvoltare (SIDS), precum și proiectelor care se concentrează pe tineret și egalitatea de gen”, a adăugat UNESCO.
Pentru prima dată, Botswana, Egipt, Ghana și Pakistan beneficiază de sprijinul Fondului Internațional pentru Diversitate Culturală. Sprijinul total al IFCD pentru sectorul cultural și creativ se ridică la 10,3 milioane dolari, acordați în perioada 2010-2023, distribuit între 140 de proiecte implementate în statele în curs de dezvoltare.
Beneficiarii IFCD 2023
Argentina – ORIGEN: amplificarea vocii cineaștilor indigeni, de la Institutul Național de Afaceri Indigene (Instituto Nacional de Asuntos Indígenas – INAI).
Barbados – cartografierea industriilor culturale din Barbados și revigorarea politicii culturale: consolidarea capacității și participarea Diviziei de Cultură, Biroul Primului Ministru.
Botswana – piața culturală creată de ONG-ul Impact Fund Limited.
Chile – crearea de rețele asociative și cooperare între agenții culturali ai teritoriului intermunicipal Ciudad Sur, a Asociației de Municipios Ciudad Sur.
Columbia – „A mano alzada”: cartografierea și promovarea potențialului benzilor desenate columbiene în industriile culturale și creative, de către Compania Entreviñetas.
Côte d’Ivoire – consolidarea sectorului filmului documentar în 11 țări africane prin distribuție, incubare de proiecte și acces la finanțare, de către ONG-ul Africadoc-Côte d’Ivoire.
Egipt – Laboratorul de Cultură pentru Dezvoltare, al ONG-ului Alwan wa Awtar.
Ghana – revizuirea politicii culturale actuale a Ghanei datând din 2004, de către Ministerul Turismului, Artelor și Culturii.
Nigeria – împuternicirea tinerilor, integrarea dimensiunii de gen și antreprenoriat în artele orale yoruba pentru dezvoltare durabilă în Nigeria de Sud-Vest, pentru Universitatea de Stat Osun, Osogbo.
Pakistan – corelarea agențiilor naționale și provinciale de statistică din Pakistan să îmbunătățească instrumentele existente de colectare a datelor pentru a capta informații semnificative despre meserii culturale și creative pentru activitățile politice în curs și viitoare în domeniu, pentru ONG-ul University National Beaconhouse (BNU).
Tunisia – împuternicirea și organizarea lucrătorilor independenți în domeniile artei și culturii din Tunisia, pentru ONG-ul Prod’it.
Mai buna protecție socială și culturală a creatorilor
Pandemia de Covid-19 a demonstrat valoarea intrinsecă a sectorului cultural și creativ în ceea ce privește coeziunea socială, capacitatea acestuia de a genera resurse educaționale și bunăstare personală în vremuri de criză, precum și creșterea economică, a concluzionat Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) într-un raport publicat la începutul lunii februarie 2023, a exacerbat vulnerabilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii și a evidențiat provocările semnificative care trebuie îndeplinite pentru a asigura păstrarea diversității expresiilor culturale din lume (https://news.un.org/fr/story/2022/02/1113912, postat pe 8 februarie 2023: „A apărut un paradox fundamental – consumul global de conținut cultural de către indivizi și dependența acestora de acesta a crescut, în Timp ce, acelora care produc arte și cultură le este din ce în ce mai greu să lucreze și să trăiască”, a subliniat directorul general adjunct al UNESCO, Ernesto Ottone R, solicitând statelor să-și regândească politicile, astfel încât creatorii să fie mai bine protejați în viitor.
Protejați diversitatea expresiilor culturale
Noul raport al UNESCO, „Re|Shaping Policies for Creativity”, arată că ajutorul pentru dezvoltare dedicat culturii și recreării este în scădere și că, în ciuda creșterii continue a fluxului de bunuri și servicii la nivel mondial, s-au înregistrat foarte puține progrese în reducerea disparităților între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în acest domeniu. De asemenea, persistă inegalități foarte puternice în sectoarele culturale și creative, în special în cele cu care lucreazî mai multe femei. Drept urmare, indivizii sunt mult mai puțin expuși la diversitatea expresiilor culturale din lume, într-un moment în care este clar că diversitatea este un element structurant pentru coeziunea socială și pacea între popoare.
Această situație limitează capacitatea sectorului cultural, care contribuie cu 3,1% la PIB-ul global și 6,2% la ocuparea forței de muncă la nivel mondial, având rolul de a stimula creșterea economică durabilă în țările în curs de dezvoltare.
Colapsul „fără precedent” al veniturilor și ocupării forței de muncă în sectorul cultural
UNESCO a estimat că numai în 2020 pandemia a provocat pierderea a 10 milioane de locuri de muncă în industriile creative, că valoarea adăugată brută globală în industriile culturale și creative a scăzut cu 750 de miliarde de dolari, în Timp ce, potrivit datelor disponibile, veniturile industriile culturale și creative au scăzut cu 20 până la 40%. În anii marați de pandemia Covid-19, scăderea cheltuielilor publice globale pentru industriile creative a provocat un colaps fără precedent al veniturilor și al ocupării forței de muncă în acest sector.
Condițiile de lucru deja precare ale multor artiști și profesioniști din domeniul culturii s-au deteriorat și mai mult. Securitatea socială pentru artiști era deja insuficientă în multe țări, dar pandemia a dezvăluit cu adevărat vulnerabilitatea lucrătorilor din sectoarele culturale și creative.
Aliniați protecția lucrătorilor culturali cu cea a tuturor lucrătorilor
„Trebuie să regândim modul în care construim un mediu de lucru durabil și incluziv pentru profesioniștii din cultură și arte care joacă un rol vital în societate, pe întreg globul”, a adăugat Ottone R.
Raportul la care ne referim solicită guvernelor să ofere artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii protecție economică și socială similară cu cea de care se bucură deja persoanele care lucrează în celelalte sectoare, cum ar fi: introducerea unui salariu minim în angajarea culturală, sisteme de pensii mai bune și plăți de boală pentru liber profesioniști.
Deși recunoaște că trecerea accelerată a conținutului cultural și a spectacolelor către platformele digitale oferă noi oportunități, acest raport subliniază nevoia urgentă de a concepe sisteme de remunerare mai echitabile pentru artiștii al căror conținut este consumat online. „Veniturile digitale nu compensează scăderea bruscă a veniturilor cauzată de absența evenimentelor live”, subliniază raportul UNESCO.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia