„Noul” jurnalism este, practic, o reinventare a domeniului care a trecut în era digitală după epoca tradiționalului print. „Noul” jurnalism nu înseamnă, așadar, o diminuare a importanței sau impactului mass-media, ci doar o trecere a jurnalismului pe alte platforme și, dată fiind extinderea planetară a informării digitale, se poate vorbi chiar despre o creștere a influenței presei. Doar că mijloacele de propagare a știrilor și analizelor sunt unele și aceleași cu spațiile din care circulă știrile false, propaganda, manipularea, teoriile conspirației.
Pe Twitter, Facebook, Instagram sau TikTok se pot găsi și reperele de politică externă ale „celui mai puternic om al planetei”, președintele SUA, Donald Trump, dar și documente falsificate care să îndemne populația să nu respecte măsurile anti-COVID-19 ale unor autorități sau îndemnuri la ură.
De asemenea, este de menționat impactul major pe care l-au avut anumite documentare produse de platforma Netflix – „Jeffrey Epstein: Filthy Rich”, „When they see us”, „13th” etc. – care, în modul cel mai jurnalistic cu putință, au aruncat lumină asupra unor evenimente care au marcat lumea și, poate mai importat, au dat voce unor victime inocente ale unor sisteme politice și autorități statale. Prin întinderea și impactul lor, aceste platforme au dus puterea reportajului de tip jurnalistic la un cu totul alt nivel. De partea cealaltă, circulația știrilor false este mai aprigă ca niciodată, iar anunțul reputatului Adriaan Basson, de la postul News24, un campion al susținerii libertății de exprimare, că renunță la Twitter, a șocat, apoi a dat de gândit multor observatori.
Potrivit experților, soluția ar fi la îndemâna legiuitorilor: reglementarea de tip jurnalistic a tuturor acestor platforme. Mai exact, jurnalismul profesionist este chemat, parcă mai mult ca niciodată, să ghideze publicul prin hățișul de dezinformare în care îl aruncă interese malefice de tot felul. La rândul lor, legiuitorii au datoria de a încheia epoca în care se vaietă că rețelele de socializare le încurcă planurile de bună guvernare și să pună în aplicare, alături de specialiști în jurnalism profesionist, căi optime de reglementare a fluxurilor de informații de pe rețelele de socializare. Metodele sunt numeroase, de la retragerea titlurilor care incită la ură, discriminare sau care pur și simplu fac anunțuri neadevărate la campanii de conștientizare, în special a tinerilor cvasi-dependenți de social media, asupra faptului că nu întotdeauna ce scrie pe platforma preferată este și real.
Nu în ultimul rând, poate chiar dimpotrivă, este nevoie de cerințe de responsabilitate legate de postări. Mulți uită că, odată ce este scris ceva pe o rețea de socializare, rămâne acolo definitiv și disponibil unei audiențe globale.
(R.I.)