Decuplarea de materiile prime critice din China
Pentru a stimula autonomia UE, Comisia Europeană a introdus ținte, de atins până în 2030, pentru exploatarea, reciclarea și prelucrarea materiilor prime critice utilizate în industriile de profil din țările membre (https://cursdeguvernare.ro/cum-isi-pregateste-ue-decuplarea-de-materiile-prime-critice-din-china-tinte-finantare-oportunitati-nationale.html: aceste ținte sunt cuprinse în versiunea preliminară a Critical Raw Materials Act (Actului privind Materiile Prime Critice, dat publicității de Comisia Europeană pe 14 martie 2023: actul menționat urmărește „scăderea riscurilor tot mai mari de aprovizionare ale Uniunii prin “consolidarea capacităților de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric strategic al materiilor prime, inclusiv extracția, procesarea și reciclarea”. Potrivit documentului, „10% din consumul Uniunii de materii prime strategice” ar trebui extras din interiorul UE. În plus, 15% din consumul anual al Uniunii pentru fiecare materie primă critică ar trebui să provină din reciclare.
Comisia Europeană a stabilit obiective și mai mari legate de prelucrarea materiilor prime considerate critice. Cel puțin „40% din consumul anual al UE din fiecare materie primă strategică”, trebuie prelucrat în cadrul UE. În 2023, UE este dependentă în proporție de 100% de furnizori străini a 14 din cele 27 de materii prime critice și în proporție de 95% de alte trei materii prime critice, subliniază un raport al Institutului German de Cercetare Economică (DIW). Întrucât materiile prime critice sunt considerate a fi o condiție prealabilă pentru succesul tranziției ecologice și digitale, cererea pentru aceste materii prime critice va crește dramatic, cu cca 500% până în 2050, potrivit Băncii Mondiale; aceste materii prime critice, numite și pământuri rare sunt o componentă necesară tehhologiei spațiale, smartphonurilor, computerelor și bateriilor auto.
UE este dependentă în special de China, care deține monopilul acestor materii prime esențiale. De exemplu, în 2023 UE importă 93% din magneziu și 86% din pământurile rare din China. Pentru a preveni potențialele deficite de aprovizionare și pentru a crește reziliența, UE își propune să „stabilească un punct de referință, pentru a nu fi dependentă de o singură țară terță pentru mai mult de 70% din importuri pentru orice materie primă strategică până în 2030”. Lipsa de aprovizionare din China a dus deja la perturbări în industria europeană în 2021, când China și-a redus producția de material esențial pentru industria aluminiului.
Pentru a reduce aceste dependențe, Critical Raw Materials Act urmărește, de asemenea, să diversifice lanțul european de aprovizionare. Pentru a stimula diversificarea și a consolida oferta, Comisia intenționează, de asemenea, să identifice proiecte strategice în țări terțe. Pentru a impulsiona proiectele din străinătate, Comisia le va susține financiar, cu un fond de 300 de miliarde euro. În plus, companiilor mari li se cere să-și auditeze lanțurile de aprovizionare existente și să dezvolte strategii pentru a fi mai bine pregătite pentru potențiale întreruperi în aprovizionare.
Legea materiilor prime critice pregătită de Comisia Europeană include un tratament special pentru proiectele strategice, care trebuie să fie identificate de Comisia Europeană, împreună cu un Comitet european pentru materii prime critice, care urmează să fie înființat. Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai „fluid” și mai „previzibil”, în prezent autorizarea fiind una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. Potrivit specialiștilor, durează în medie 10 ani până când o nouă mină începe să funcționeze. Legea materiilor prime critice urmărește reducerea drastică a timpului de autorizare. „Pentru proiectele strategice care implică extracție, durata procesului de acordare a autorizației ar trebui, având în vedere complexitatea și amploarea impacturilor potențiale implicate, să nu depășească doi ani”, scrie în document. Critical Raw Materials Act subliniază că „numai investițiile private nu sunt suficiente” și afirmă că „dezvoltarea efectivă a proiectelor de-a lungul lanțului valoric critic al materiilor prime poate necesita sprijin public”. Proiectul prevede că statele membre au responsabilitatea de a acoperi eventualele “goluri financiare” al acestor proiecte, iar „sprijinul public poate lua forma unui ajutor de stat”, se arată în document.
Penuria de litiu
Planurile UE de a interzice vânzările de mașini noi pe benzină și diesel până în 2035 înseamnă că cererea de litiu va crește de cinci ori până în 2030, ajungând la 550.000 de tone pe an – mai mult decât dublul celor 200.000 de tone pe care UE speră să le producă din zăcămintele proprii, potrivit Benchmark Mineral Intelligence (Penuria de litiu: Europa nu are resurse pentru tranziția la vehiculele electrice | Ziarul National, postat pe 2 aprilie 2023).
Problema aprovizionării a fost evidențiată de cel mai mare producător de litiu din lume, Albemarle, care a renunțat la planurile de a extrage litiu în Europa după ce nu a reușit să găsească un amplasament viabil din punct de vedere comercial: „Resursele pe care le cunoaștem în Europa nu sunt de înaltă calitate și sunt relativ mici”, a precizat directorul financiar al grupului, Scott Tozier. În 2023, Europa nu produce substanțe chimice pe bază de litiu pentru bateriile autovehiculelor electrice, 44% din oferta mondială provenind din China.
Deficitul de litiu preconizat pe o piață care suferă deja de penurie la nivel mondial și prețurile ridicate de 62.000 de dolari pe tonă – de peste cinci ori mai mult decât costul mediu de producție, fac din litiu o materie primă de excepție, foarte greu procurat. China care controlează 60% din procesarea globală a litiului, își extinde rapid industria automobilelor electrice și face incursiuni pe piața europeană.
Francis Wedin, directorul executiv al Vulcan Energy Resources, listată la bursă în Australia, una dintre puținele companii care încearcă să extragă litiu în Europa, a declarat că industria auto din regiune nu va putea să-și electrifice viitorul parc auto fără propriul litiu. Unele grupuri auto europene – Stellantis, Renault sau Volkswagen – desfășoară proiecte locale, dar succesul este departe de a fi asigurat din cauza proceselor complicate de extracție, dar și a aprobărilor legate de mediu, foarte greu de obținut.
Resursele europene de materii prime critice
Cea mai recentă listă europeană privind materiile prime importante/critice, realizată în 2020, cuprinde 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea UE, deoarece sunt expuse unui risc ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei UE, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime (https://cursdeguvernare.ro/harta-resurselor-potentiale-de-materii-prime-critice-din-romania.html). Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500-1.000 de metri, este de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Ținând cont de repartiția acestor materii prime de natură mineral, atributul de critic cere luarea în considerare a două aspecte: a) importanța economică a acestor materii prime pentru creșterea competitivității industriei europene; b) riscul de producție fluctuantă, respectiv de export constant (supply risk), de un răspuns stabil la cererile formulate, ceea ce pentru țările cu un astfel de potențial ar trebui să însemne stabilitate politică și economică, capacitate de reciclare și ofertă privind alternativele posibile.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: pixabay.com