La 3 aprilie 2023 a avut loc inaugurarea Casei „Nanu-Muscel”, a Muzeului Academiei de Studii Economice și a Galeriei de artă, situate în Piața Romană, la nr. 7. O superbă clădire de patrimoniu, restaurată și amenajată ca muzeu de către Academia de Studii Economice, căreia i s-au redat parfumul de epocă și rafinamentul decorațiunilor inițiale. Evenimentul, la care a participat un numeros public, precum și oaspeți de seamă, a marcat împlinirea a 110 ani de la înființarea acestei prestigioase instituții de învățământ economic bucureștean.
Muzeul este a doua instituție muzeală a unui forum academic românesc, după cel al Universității București, dispunând de un spațiu amplu, de dotări moderne. Va găzdui o impresionantă colecție de artă aflată în patrimoniul instituției și va face cunoscută istoria acestei universități și personalitățile sale. În acest cadru vor fi organizate evenimente culturale, sesiuni de comunicări, conferințe și colocvii.
Construcția de o frumusețe aparte, declarată monument istoric, a aparținut prof. univ. dr. Ion Nanu-Muscel (1862-1938), care a predat semiologie și clinică medicală timp de trei decenii la Universitatea de Medicină București, doctor la Spitalul Filantropia și apoi la Colțea, timp de 36 de ani, președinte al Societății Medicale a spitalelor din București și membru al Academiei de medicină din România, fost membru al Senatului României. Doctorul Ion Nanu-Muscel este cel care a inventat primul analgezic și antigripal românesc, pe care l-a fabricat și vândut cu succes. În clinica de la Colțea, condusă de Ion Nanu-Muscel, a funcționat primul centru antidiabetic din Europa.
Construcția vilei a fost realizată între anii 1909-1911 după planurile lui Ernest Doneaud, un arhitect român provenit din părinți francezi naturalizați în țara noastră.
Ca o curiozitate este faptul că posesorul proprietății, doctorul Nanu-Muscel, s-a opus inițial construirii Palatului Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, reridicat după planurile arhitecților Grigore Cerkez și Edmond van Sanen Algi.
Casa a aparținut Academiei Comerciale, fiind donată în 1940 de văduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Școlii precum și pe studenți. Regimul comunist a cedat ulterior casa altor institutii. Inițial cu două corpuri, casa a rămas numai cu corpul principal. Trecută apoi în proprietate privată, casa a fost cumpărată în 2012 de către Academia de Studii Economice de la o firmă aflată la momentul respectiv în insolvență.
În anul 2012, Academia de Studii Economice a cumpărat clădirea, începând demersurile pentru restaurarea acesteia și înființarea unui muzeu al Academiei. De fapt, această instituție muzeală continuă vechea tradiție a ASE-ului, care dispunea în perioada interbelică de un prim muzeu al comerțului.
În interiorul muzeului se află exponate prețioase, despre a căror istorie mi-a vorbit însuși directorul proaspătului muzeu, Toma Roman, junior. Am avut astfel prilejul să admir ceasul care se afla în biroul rectorului din perioada interbelică, ceas foarte modern pe vremea aceea pentru că era corelat cu un sofisticat sistem de sonerii. Am privit fotografii originale ale vremurilor de început ale universității; diplome; înscrisuri; decorații; cărți foarte rare, unele unicat, scrise de profesori la ASE mai ales în perioada interbelică; basorelieful de bronz al profesorului Emil M.Brancovici; manuscrise ale lui Ion Angelescu; o locomobilă primită în dar de ASE în 1925 de la CFR; un precursor al calculatorului – o mașină de calcul germană foarte sofisticată, produsă în serie mică; ultima semnatură a lui Virgil Madgearu; fotografii ce au aparținut cadrelor didactice, dar și fotografia Ceciliei Cuțescu-Storck (1879-1969), cea care a realizat fresca din Aula Academiei de Studii Economice, lucrare cu titlul “Istoria comerțului”, ce se desfășoară pe o suprafață de 150 m.p. și face parte din patrimoniul UNESCO, fiind considerată cea mai mare frescă de interior pictată ca o singură imagine. Am admirat totodată bustul în bronz al lui Nicolae Xenopol (1858-1917) – operă din anul 2013 a sculptorului Ioan Ladea, bustul lui Nicolae Iorga (1871-1940) – lucrare a sculptorului Iosif Constantin, pictura Regelui Carol I (1839-1914) – lucrare semnată de Valentin Tănase.
Publicul ce va vizita această locație va fi încăntat să descopere un nou reper pe harta culturală a Bucureștiului.
Tanța Tănăsescu / UZPR
