Politicienii sunt principala amenințare la adresa libertății presei în Europa, o treime dintre statele membre fiind etichetate drept „problematice”, arată un raport întocmit de organizația Reporteri fără frontiere (RSF). Chiar țările cu scoruri „bune” și „satisfăcătoare” înregistrează un declin, potrivit Indexului mondial al Libertății Presei 2024.
„Politicienii încearcă să reducă spațiul pentru jurnalismul independent”
Raportul citat de Euractiv a examinat libertatea presei și drepturile jurnalistice la nivel mondial și a constatat că în Europa, „politicienii încearcă să reducă spațiul pentru jurnalismul independent”. Sunt consemnați în mod special „prim-ministrul pro-Kremlin al Ungariei, Viktor Orban și omologul său din Slovacia, Robert Fico”, precum și „partidele de guvernământ din Ungaria (locul 67), Malta (locul 73) și Grecia (locul 88), cele trei cele mai slab clasate din UE. Grecia ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană pentru al treilea an consecutiv ,din cauza mai multor factori, inclusiv crimele nerezolvate ale jurnaliștilor Sokratis Giolias și Giorgos Karaivaz, scandalurile de programe spion și atacurile politice asupra mass-media critice.
Italia, condusă de premierul Giorgia Meloni, a avut, de asemenea, rezultate proaste, coborând cinci locuri, pe poziția 46. Acest lucru s-a datorat faptului că „un membru al coaliției parlamentare de guvernământ” a încercat să achiziționeze a doua cea mai mare agenție de știri (AGI).
De asemenea, Franța și Regatul Unit sunt menționate, din cauza arestării jurnalistei franceze Ariana Lavrilleux de către autoritățile franceze și a reținerii lui Julian Assange de către cele britanice. „Statele și alte forțe politice joacă un rol în scăderea protejării libertății presei. Aceasta merge uneori mână în mână cu acțiuni mai ostile, care subminează rolul jurnaliștilor sau chiar instrumentalizează mass-media prin campanii de hărțuire sau dezinformare”, a declarat Anne Bocande, director editorial al RSF.
Inteligența artificială generativă, „risc pentru democrație”
Pe de altă parte, raportul din acest an face referire la tehnologie, subliniind riscurile pe care inteligența artificială generativă și deepfake-urile le pot prezenta pentru democrație și alegeri. „Acest lucru a fost dovedit de deepfake-ul audio al jurnalistei Monika Todova în timpul alegerilor parlamentare din Slovacia (în scădere cu 12 poziții, pe locul 29), unul dintre primele cazuri documentate de acest tip de atac asupra unui jurnalist pentru a influența rezultatul unor alegeri democratice”, arată documentul.
Câteva țări au înregistrat totuși o îmbunătățire a situației libertății presei – Polonia a crescut cu zece locuri, până pe locul 47, iar Bulgaria cu 12 locuri, până pe 59. Acest lucru se datorează „noilor guverne, cu mai multă preocupare pentru dreptul la informație”.
Germania se află în topul celor mai bune zece performanțe, îmbunătățindu-și indicatorii politici și înregistrând o scădere a atacurilor împotriva lucrătorilor din media.
În ceea ce privește statele candidate la aderarea la UE, Albania a scăzut până pe locul 99, din cauza uciderii unui agent de securitate al postului de televiziune Pal Kola, în martie 2023, încă nerezolvată, presiunea politică, legile insuficient de puternice. La rândul lor,
Muntenegru a scăzut la fel Kosovo, Bosnia și Herțegovina. „În Serbia, partidul de guvernământ și instituțiile proguvernamentale au intensificat atacurile asupra jurnalismului independent. În contextul tensiunilor cu Serbia, jurnaliştii din Kosovo au suferit numeroase atacuri fizice”, se mai arată în raport. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com