În cadrul unui interviu acordat CNN, jurnalistul Christo Grozev, care a documentat otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi și care care lucrează cu grupul de investigații Bellingcat, a punctat câteva dintre schimbările majore survenite în evoluția contemporană a profesiei.
„Prima investigație pe care Bellingcat a făcut-o doar strângând date disponibile de pe internet a fost doborârea MH17 (Malaysia Airlines), în iulie 2014. În acel moment, erau disponibile o mulțime de date publice despre soldații ruși, spionii ruși și așa mai departe. Dar, pe măsură ce timpul a trecut, acești actori răi pe care îi investigam au început să-și ascundă mai bine faptele. Până în 2016, nu mai era posibil să găsești soldați care lasă selfie-uri pe internet, deoarece în Rusia fusese adoptată o nouă lege, care interzicea folosirea telefoanelor mobile de către serviciile secrete și de către soldați. Așa că a trebuit să dezvoltăm o nouă modalitate de a obține date despre criminalitatea guvernamentală – ne-am găsit drumul pe această piață gri a datelor din Rusia, care este compusă din mulți gigaocteți de baze de date scurse, baze de date de înmatriculare a mașinilor, baze de date pentru pașapoarte. Iar primul caz mare de utilizare pentru această abordare a fost otrăvirea lui Serghei și a Iuliei Skripal în 2018, în Regatul Unit, când am folosit această combinație de sursă deschisă și date cumpărate de pe piața gri din Rusia pentru a pune laolaltă cine exact au fost cei doi care au executat planul. Și asta a funcționat extraordinar”, detaliază jurnalistul.
Vorbind despre reacțiile autorităților ruse la acest tip de investigație, Grozev arată că este nevoie de o schimbare de abordare cu fiecare nouă descoperire: „Când a aflat prima dată că putem obține date private, fișiere de pașapoarte și fișiere de rezidență despre spioni ruși care ucid oameni, rușii au închis fișierele despre acești oameni. Dar asta ne-a deschis o modalitate complet nouă de a identifica spionii, deoarece am putut doar să comparăm versiunile mai vechi ale bazei de date cu versiunile mai noi. Guvernul rus a început apoi să schimbe fotografiile unora dintre acești oameni cu altele, cu un aspect asemănător, iar noi am învățat vom învăța cum să învingem și asta”.
Cât despre noua lume în care evoluează jurnalismul de investigație, Grozev a relevat faptul că este nevoie de „renunțarea la limitele etice”, întrucât mult din ce se știa până acum ca reguli ale profesiei nu mai funcționează aproape deloc în lumea fără reguli a regimurilor de forță. „Totul se schimbă. Prin urmare, regulile jurnalismului ar trebui să se schimbe odată cu schimbarea vremurilor. Nu este obișnuit ca jurnalismul să investigheze guvernele care comit crime ce ar trebui sancționate de guvern, dar acum se întâmplă. Cu paradigma guvernelor suverane, alte guverne nu pot investiga guvernul rus, iar guvernul rus nu se va investiga singur, pentru că intenționează să rămână la putere pentru totdeauna. Iar acesta nu este un model pe care jurnalismul tradițional îl poate investiga în mod corespunzător. Nici măcar nu este un model pe care forțele tradiționale de aplicare a legii îl pot investiga în mod corespunzător. De exemplu, când poliția britanică a cerut, printr-un acord internațional, cooperarea guvernului rus pentru a furniza dovezi despre cine sunt cei care stăteau în jurul casei lui Skripal în 2018, au primit date complet false de la guvernul rus. Deci, singura modalitate de a contracara acest lucru în calitate de jurnalist este să obții datele pe care guvernul rus refuză să le predea. Și dacă acesta este singurul mod de a obține acest lucru și dacă poți fi sigur că poți dovedi că acestea sunt date valide și autentice, cred că este de sarcina jurnaliştilor să afle adevărul”, argumentează jurnalistul.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro12.10.2024