Prezentăm alte alocuțiuni susținute la evenimentul de sărbătorire a 100 de ani de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România reîntregită. |Reamintim, el s-a desfășurat în Sala de concerte de la Radio România, reunind peste 600 de jurnaliști din țară, din zonele istorice limitrofe granițelor noastre și din diaspora, în prezența unor ambasadori, miniștri, oficialități ale statului, parteneri și sponsori ai breslei.
NICU CIOBANU / Serbia
E bine ca din vreme-n vreme, cum trec anumiți anii și cum se apropie alți importanți ani, e bine să rememorăm capitolele importante din istoria noastră comună.
Dacă ziaristul român a fost promotorul Marii Uniri pe teritoriul României de azi, trebuie să știm că și în afara României, tot ziaristul român a fost promotorul Marii Uniri.
Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost în centrul preocupărilor gazetei Opinca, săptămânal redactat în satul Coştei de lângă Vârşeţ (Banatul sârbesc). Gazeta a organizat alegerea delegaților pentru Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A publicat atât convocarea cu ordinea de zi a acesteia, cât şi componenţa delegaţilor care vor fi trimişi – a publicat lista delegaților propuși de redacție, precum și a delegaților aleși la adunările din cercurile Vârșeț, Biserica Albă, Uzdin, Moravița, Sasca și Cicidorf. Din textele publicate aflăm că Opinca se pune, încă din primele numere, în serviciul Consiliului Naţional Român din Ungaria şi Transilvania, publică toate îndrumările acestuia cu privire la ceremoniile ce vor avea loc la Alba Iulia, precum şi textul jurământului gărzilor naţionale, aderarea episcopilor români de ambele confesiuni şi politica Consiliului etc. Trebuie să știm că autoritățile locale nu erau de acord cu atitudinea și politica de redactare a Opincii, astfel că cenzura confiscă nr. 4 al gazetei din 3 decembrie 1918, în care au apărut listele delegaților, iar din numerele care au urmat elimină mai multe articole.
Am apelat la această incursiune în timp ca să nu uităm nici angajamentul ziaristului român din Banatul sârbesc care a dat dovadă de o înaltă conștiință națională, de confirmare a apartenenței etnice la națiunea română.
Azi locul ziaristului în lume noastră este mai complex decât cel pe care l-a avut acum o sută de ani. Ne confruntăm cu situații în care creația și cultura consacrată sunt dominate de pseudocultură drept urmare a unei devastări culturale, creația și cultura devenind obiecte de spectacol, produs de larg consum. Oricum, stadiul în care am ajuns este alarmant din toate punctele de vedere, trăim o vreme a crizelor și antagonismelor culturale, politice, sociale, educaționale, religioase, a crizei conștiinței naționale și ne îndreptăm spre o dezumanizare. Însă, protejarea și promovarea valorilor autentice, a specificului cultural, rămâne țelul unui angajament permanente în articularea, păstrarea și afirmarea identității naționale la care nu trebuie renunțat. Fără de cultură și creație nicio comunitate nu poate avea acea voce distinctă care o definește drept societate civilizată pe scara umanității. Când afirm toate cele, mă gândesc și la românul, minoritar etnic, din Banatul sârbesc, la jurnaliștii profesioniști, la scriitorii care sunt promotorii valorilor identitare. Mai precis, am în vedere cei 75 de ani de presă scrisă în limba română, pe care îi aniversăm în anul 2020, prin care Casă de Presă și Editură Libertatea din Panciova, de-a lungul acestui interval de timp, s-a impus drept reper în ceea ce înseamnă creație autentică și identitate românească în Banatul Sârbesc, a asigurat accesul la presa scrisă în limba maternă. Iată instituția care a jucat un rol decisiv în afirmarea și păstrarea identității naționale, a specificului național care, într-o lume etnic diversificată, oferă și un avantaj, un element valoric depus la temelia unei societăți multiculturale, aducând valori care uneori au depășit cadrul național. Casa de Presă și Editură „Libertatea”, prin generațiile de jurnaliști care au făurit-o, este exemplul cel mai eclatant care vibrează prin energie pozitivă, prin lumină umană și intelectuală, prin locul în care români trebuie să se bucure de dreptul de a-și exprima liber opinia, locul în care se apreciază integritatea, în care românii pot să-și afirme identitatea națională. De aceea presa românească are un rol care, iată, nu de puține ori depășește și cadrul profesional. Prin această Casă românii se bucură de dreptul de a fi ceea ce sunt – români.
Casa de Presă și Editură „Libertatea” de mai bine de 15 ani se află într-o relație cu ceea ce înseamnă UZPR. Jurnaliștii din Voivodina au încheiat un Protocol de colaborare cu Filiala UZPR Caraș-Severin. Țin să o amintesc pe doamna Oana Maria Glăvan, una din artizanele relațiilor noastre. Mai mult chiar, au fost avansate ideile de colaborare strânsă între UZPR și Uniunea Ziariștilor din Serbia. Prin Filiala UZPR Caraș-Severin am avut numeroase proiecte și activități comune care au apropiat oamenii de dincolo și de aici. Asemenea fapte trebuiesc continuate și amplificate.
La mulți ani UZPR!!
Nicu Ciobanu, director al Casei de Presă și Editură Libertatea din Panciova, Serbia
JULIA – SANDRA VÎRSTA / Italia
