Acum 551 de ani, într-o zi de 3 septembrie 1469, a avut loc sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504). La 10 iulie 1466 a fost pusă piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii. A fost unul dintre cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu).
Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.