În urma unei vizite la Belgrad, pentru a comemora uciderea editorului Slavko Ćuruvija, organizațiile internaționale pentru libertatea presei au lansat un avertisment dur asupra stării libertăţii presei și a siguranţei jurnaliştilor în Serbia. „Concluzia noastră comună este că, la 24 de ani de la uciderea lui Ćuruvija, în 1999, condițiile precare pentru siguranța jurnaliștilor, peisajul slab pentru statul de drept, capturarea mass-media și un climat de ostilitate față de raportarea critică înseamnă că probabilitatea unui atac fizic grav asupra unui jurnalist rămâne o posibilitate. Jurnalismul independent din Serbia continuă să se confrunte cu o perioadă de criză. Munca dedicată depusă de unele părți interesate pentru a urmări în justiție atacurile împotriva jurnaliştilor este subminată de climatul mai larg de ostilitate generat de politicienii de frunte din Serbia. Până când acest lucru nu va fi abordat și discursul public privind jurnalismul critic nu va fi normalizat, progresul tangibil va rămâne evaziv”, arată un comunicat al Federației Internaționale a Jurnaliștilor.
„Cele mai puternice presiuni verbale şi atacuri din partea conducerii statului”
Aceste concluzii vin în urma multiplelor întâlniri cu jurnalişti şi redactori independenţi, asociaţii de presă şi sindicate, cu Grupul Permanent de Lucru pentru Siguranţa Jurnaliştilor, trivit ifj.rg. „Serbia prezintă o situație unică în care insultele și încercările de a discredita jurnalismul provin în mare parte din partea politicienilor de frunte, inclusiv a președintelui Aleksandar Vučić, a prim-ministrului Ana Brnabić și a parlamentarilor partidului de guvernământ. Evaluarea noastră este că Serbia este unul dintre statele candidate la UE unde jurnaliştii se confruntă cu cele mai puternice presiuni verbale şi atacuri din partea conducerii statului. Jurnalismul critic și de investigație este încă văzut de mulți oficiali publici ca o amenințare nepatriotică care trebuie combătută, mai degrabă decât o parte sănătoasă și necesară a țesutului democratic al țării. Acest eșec al clasei politice de a accepta și respecta rolul jurnalismului critic este periculos”, punctează federația.
Serbia rămâne unul dintre cele mai periculoase locuri din Europa, în afara Ucrainei, pentru a lucra ca jurnalist. În 2022, Asociația Jurnaliștilor Independenți din Serbia (IJAS) a documentat 137 de încălcări: 34 de amenințări verbale, nouă atacuri fizice, patru atacuri la proprietate și 84 de încercări diferite de a face presiuni asupra presei. Până la sfârșitul lunii martie 2023, au fost înregistrate 33 de incidente grave: opt atacuri verbale, trei atacuri fizice și 22 de acte de presiune asupra presei și jurnaliştilor. Jurnaliștii de investigație care cercetează criminalitatea la nivel înalt și corupția sunt în mod deosebit expuși riscului și sunt demonizati ca mercenari străini și trădători naționali.
Anchetări greoaie, condamnări puține
Grupul de lucru permanent pentru siguranța jurnaliștilor, înființat în 2016, este o inițiativă și o platformă pentru schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii și mass-media, permițând o monitorizare mai sistematică. Procuratura a înființat o rețea de puncte de contact dedicate în toată Serbia, care trebuie să acționeze rapid în cazurile de amenințări.
Linia telefonică gratuită SOS 24/7 pentru jurnaliştii a căror siguranţă este ameninţată reprezintă un instrument important pentru răspunsuri rapide, împreună cu crearea de reţele de instituţii competente şi oferirea de asistenţă jurnaliştilor în pericol.
Cu toate acestea, în timp ce autoritățile de aplicare a legii au identificat din ce în ce mai mult presupușii făptuitori, justiția s-a dovedit mult mai greu de convins. În 2022, 81 de procese-verbale penale au fost depuse la parchete, dar au fost doar cinci condamnări.
La nivel mai larg, nu s-au înregistrat progrese în consolidarea libertății presei și de exprimare. „Pluralismul mass-media rămâne deosebit de slab, mass-media de radiodifuziune independentă fiind sistematic dezavantajată pe piață. Cel mai clar exemplu a fost decizia controversată din iulie 2022 a organismului de reglementare pentru mass-media electronică (REM) de a atribui din nou toate cele patru frecvențe naționale canalelor de televiziune proguvernamentale, trecând cu vederea cererile caselor de media independente”, mai arată declarați IFJ.
În general, libertatea presei în Serbia rămâne într-o stare proastă – nimeni nu a fost găsit vinovat de uciderea unui jurnalist, climatul de amenințări la adresa jurnaliștilor este în cel mai rău moment din ultimii ani, pluralismul media continuă să fie slab, partidul de guvernământ supraveghază un ecosistem media capturat. „Părerea comună a organizațiilor noastre internaționale este că, deși munca importantă privind urmărirea eficientă a atacurilor împotriva jurnaliştilor a avut un impact pozitiv, acest progres a fost subminat de provocările înrădăcinate în asigurarea în cele din urmă a justiției și de climatul mai larg de ostilitate față de jurnalismul critic care este promovat de lideri politici. În general, acești factori combinați înseamnă că Serbia continuă să fie reținută în angajamentele sale de a îmbunătăți libertatea presei ca parte a procesului de aderare la UE”, mai arată documentul. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com