Joi, 30 martie – dată la care, după Calendarul Gregorian, se năștea în 1883, la Curtea de Argeș, Dimitrie Ionescu-Buzău, ulterior Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, cunoscut în literatură prin pseudonimul Urmuz, s-a vernisat, la Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, Expoziţia „Urmuz în arta grafică internaţională”. Pe simeze s-au regăsit nu mai puțin de 180 de portrete grafice inedite ale scriitorului avangardist cu rădăcini argeșene, realizate de artiști din 60 de țări pornind de la cea mai cunoscută fotografie a acestuia.
În afară de colecția impresionantă de chipuri ale lui Urmuz, în acest context s-a putut vizualiza îndeaproape ceea ce s-a păstrat până astăzi din manuscrisele sale, acestea fiind cuprinse în celebrul „caiet roșu” din colecția Bibliotecii Academiei Române, manuscris pregătit de Urmuz în vederea publicării unei selecții din scrierile sale. Expoziția a fost completată cu diferite publicații – traduceri ale operei urmuziene, pagini ale periodicelor „Urmuz” (revistă editată de Geo Bogza în 1928) și „Bilete de papagal”, volume critice etc.. Așa cum s-a putut afla din cronicile de eveniment apărute în Ziarul ARGEȘ EXPRES zilele trecute, acest eveniment este înscris în seria amplă de manifestări pregătite pentru a marca împlinirea a 140 de la nașterea lui Urmuz, respectiv 100 de ani de la moartea sa.
Organizatorii au fost Academia Română, revista „Curtea de la Argeş”, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) şi Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România. Așa cum se cunoaște deja, portretele menționate au fost disponibile pentru publicul larg și la Curtea de Argeş, pe 19 martie, expuse în cadrul Simpozionului Internaţional „Urmuz 140-100”.
Publicul a fost, și de această dată, numeros, un ecou al răsunetului pe care l-a avut marele eveniment din Cetatea Basarabilor, cuprinzând atât prieteni ai lui Urmuz și ai revistei „Curtea de la Argeş”, cât și artişti prezenţi pe simeze. Între aceștia din urmă s-a numărat și Nestor Damaso del Pino, cunoscut grafician spaniol, laureat al concursului asociat expoziţiei.
Întâlnirea a fost moderată de acad. Gheorghe Păun şi a fost deschisă prin cuvântul de bun-venit al secretarului general al Academiei, acad. Ioan Dumitrache. Pentru început, acad. Gh. Păun a menţionat implicarea esenţială a Consiliului Judeţean Argeş în desfăşurarea „Anului Urmuz în Argeş”, proiect care a avut ca rezultat mai multe realizări: punerea în scenă de către Teatrul „Al. Davila” din Piteşti a piesei „Urmuz” de Valeriu Butulescu, tipărirea unor timbre de către Romfilatelia, inclusiv a unui album de colecţie – „Pe Argeş în Sus. De la Meşterul Manole la Urmuz”. Acesta a fost înmânat de moderator, din partea CJ Argeş, acad. I. Dumitrache, ca reprezentant al Academiei, şi Gabrielei Dumitrescu, directorul compartimentului Colecţii, ca reprezentantă a Bibliotecii Academiei şi organizatoare directă a expoziţiei. Au mai primit albumul Ioan Cristescu, directorul MNLR, şi Nicolae Ioniţă, din Ploieşti, artist plastic cunoscut în ţară şi în lume, acesta fiind cel care a reuşit strângerea portretelor (al căror număr este în creștere, potrivit spuselor domniei sale, întrucât a mai primit tablouri şi în ultimele zile…).
Pentru că nu toate portretele au încăput pe simeze, a fost publicat de MLNR un album cuprinzător, despre care a vorbit directorul instituţiei, apoi şi editorul volumului, N. Ioniţă, şi prefaţatorul, Marian Nencescu, bunul prieten al revistei „Curtea de la Argeş”. În cadrul acestui eveniment au fost acordate diplome şi medalii Urmuz lui Nestor Damaso del Pino, lui Gelu Pascal şi Nicolae Lengher, laureaţi ai concursului. Prezentă a fost și Ioana Teodora Duţă-Schmiedigen, care a primit medalia amintită la Curtea de Argeş, cu două săptămâni în urmă, în cadrul simpozionului. În rândul participanților s-a aflat și Ducu Gheorghiescu, prezent de altfel şi în expoziţie, printre altele, cu fotografia monumentului de la mormântul lui Urmuz de la Cimitirul Bellu. În sală au mai fost numeroşi scriitori, ziarişti, oameni de cultură, între care și filosoful-poet Sorin Cerin, român trăind la Paris, unde intenţionează să-l popularizeze pe Urmuz.
Expoziţia va rămâne la Biblioteca Academiei până pe 7 aprilie, când tablourile vor reveni la Centrul de Cultură şi Arte din Curtea de Argeş. Câteva dintre ele vor merge pentru o vreme şi la Câmpulung, pentru a anima o altă expoziţie. De altfel, mai este în stadiu avansat de pregătire încă un vernisaj dedicat lui Urmuz, dar nu de portrete, ci de tablouri suprarealiste. Vom reveni cu detalii la vremea potrivită.
După aproape o oră, vernisajul s-a încheiat, dar tocmai atunci în sală a intrat un grup numeros de studenţi de la Universitatea Hyperion din Bucureşti – semn nu numai că Urmuz trezeşte interes, dar şi că urmuzologia îşi pregăteşte de pe acum o nouă generaţie…
Cristina Mincu