Agresiunea militară pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, lansată cu peste un an în urmă, a avut ca rezultat sute de mii de victime și a devastat economia și mediul înconjurător al țării. Potrivit unei evaluări internaționale, costul reconstrucției țării a crescut la 383 miliarde de euro.
Pe lângă suferințele umane incomensurabile, războiul a afectat în mod semnificativ mediul și biodiversitatea Ucrainei, a încetinit progresul către obiectivele climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Ucraina ocupă mai puțin de 6% din masa terestră a Europei, dar găzduiește 35% din biodiversitatea sa. Datorită locației sale favorabile, găzduiește peste 74.000 de specii de plante și animale, multe rare, relicte și endemice, inclusiv bizoni europeni și urși bruni, râși, lupi și sturioni.
De la începutul războiului, forțele ruse au vizat o serie de infrastructuri cruciale, cum ar fi uzinele chimice, instalațiile de apă, centralele nucleare, câmpurile, pădurile și rezervele de animale sălbatice – provocând distrugeri, pierderi de biodiversitate și poluare.
20% din ariile naturale protejate au fost avariate
Codul Penal ucrainean prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care provoacă dezastre ecologice, inclusiv „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea aerului sau a resurselor de apă”. Ministrul mediului, Ruslan Strilets, este hotărât să tragă Rusia la răspundere pentru impactul devastator al războiului asupra mediului natural al regiunii.
„Statul nostru este un habitat de aproximativ 74.000 de specii de floră și faună. Ocupanții ruși încearcă să distrugă toată Ucraina, punând astfel în pericol mai mult de o treime din biodiversitatea Europei”, a spus Strilets la COP15.
Potrivit EURACTIV, până în prezent, 2.369 de consecințe ale acțiunilor militare cu impact negativ sever asupra mediului au fost înregistrate pe platforma EcoZagroza, înființată de minister și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care colectează rapoarte de daune aduse mediului. Din cauza războiului, 20% din ariile naturale protejate au fost avariate, iar aproximativ 80 de specii de animale sunt în pericol de dispariție. Rușii au preluat controlul asupra a 10 parcuri naționale, opt rezervații și două rezervații ale biosferei, iar în unele dintre aceste zone permit vânătoarea de animale protejate.
Un raport recent al Școlii de Economie din Kiev descrie poluarea mediului în creștere bruscă, deoarece sute de întreprinderi industriale și site-uri de infrastructură critică au fost avariate.
5,5 milioane tone de poluanți
Pădurile au suferit, de asemenea, pagube semnificative, cu incendii cauzate de explozii de muniție sau focuri deliberate, legate de tactici de război. În plus, zone forestiere însemnate au suferit deteriorări mecanice cauzate de manevrele militare și exploziile de muniție, ceea ce duce la slăbirea sau moartea plantațiilor forestiere. În zona de luptă au fost înregistrate circa 298.000 de hectare de pădure și 1.438.000 de hectare de incendii de iarbă, care, împreună cu arderea produselor petroliere, au provocat o poluare semnificativă a aerului, estimată la 5,5 milioane de tone de poluanți, de la începutul războiului.
Autoritățile ucrainene au atras atenția asupra daunelor aduse mediului cauzate de război încă de la începutul acestuia. Cu toate acestea, construirea unui caz împotriva Rusiei în acest sens nu este ușoară, după cum explică Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm. Curtea Penală Internațională nu recunoaște ecocidul ca o crimă internațională în conformitate cu Statutul de la Roma.
În timp ce dreptul internațional umanitar interzice folosirea „metodelor sau mijloacelor de război care sunt destinate sau pot cauza daune larg răspândite, pe termen lung și grave mediului natural”, absența unor praguri specifice pentru aceste criterii este o provocare la construirea unui caz. În același timp, în 1991, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a cerut Irakului să acorde reparații pentru devastările cauzate în timpul agresiunii sale împotriva Kuweitului, inclusiv daunele asupra mediului și epuizarea resurselor natural, dar din cauza puterii de veto a Rusiei în Consiliul de Securitate, această soluție nu este fezabilă în conflictul actual, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Uniunea Europeană promite acum un „Plan Marshall pentru Ucraina”, restabilind biodiversitatea și ecosistemele care au fost devastate, curățând solul, apa și aerul poluat, precum și abordarea emisiilor de CO2 care subminează obiectivele climatice , da asta va necesita probabil câteva decenii, dacă nu mai mult. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia