◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro21.06.2024

Belgia. Educație controversată
și tranzacție imobiliară uriașă

Programul Evras și incendierea școlilor

Pe 16 septembrie 2023, prim-ministrul belgian Alexander De Croo a declarat că a solicitat ajutorul experților guvernamentali în materie de extremism, în urma unei serii de incendii provocate în școli (Orele obligatorii de educație sexuală generează haos în Belgia – Mai multe școli au fost incendiate, premierul anunță măsuri dure (stiripesurse.ro): oficialii cred că atacurile au legătură cu un controversat program școlar de educație sexuală, Eras. De Croo a vorbit la doar câteva ore după ce o a șasea școală din regiunea francofonă Valonia a fost incendiată săptămâna aceasta. În unele dintre școli au fost descoperite pancarte de protest față de așa-numitul program Evras, potrivit autorităților.

Evras este un program obligatoriu de patru ore de pregătire pentru elevii cu vârste cuprinse între 11 și 12 ani și 15 și 16 ani, menit să îi ajute să-și dezvolte viața relațională și sexuală. Programul exista și era disponibil pentru toate grupele de vârstă de ani de zile, dar nu era obligatoriu până în toamna lui 2023: „Într-o democrație ca a noastră, nu vom permite niciodată ca școlile noastre să fie o țintă”, a declarat De Croo. „Trăim într-o țară a toleranței, iar toleranța înseamnă că putem avea o dezbatere, puncte de vedere diferite, care nu pot duce niciodată la violență, mai ales în locurile frecventate de copiii noștri”.

De Croo a confirmat că a cerut organismului însărcinat cu prelucrarea informațiilor privind „terorismul, extremismul și radicalizarea” să analizeze situația, iar Verlinden a spus că a cerut poliției federale să ofere sprijin forțelor locale din regiunea afectată. Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru incendiile provocate la cele șase școli și nici un suspect nu a fost arestat. În acest an, aproximativ 100.000 de elevi din federația Valonia-Bruxelles sunt obligați să participe la cele două sesiuni pentru un total de patru ore de pregătire. Proteste, la care au participat câteva sute de persoane, au fost organizate și la Bruxelles. Mai multe grupuri islamice au condamnat, de asemenea, programul într-o declarație comună, temându-se că acesta va favoriza „hipersexualizarea” copiilor. Zvonuri despre natura lui Evras s-au răspândit, de asemenea, pe internet.

De Croo a declarat că educația sexuală este asigurată în Belgia de o jumătate de secol și a avertizat că țara nu va face pași înapoi. „Nu este ceva nou, este baza sănătății sexuale, dar și baza pentru ca copiii noștri să fie sunt conștienți de drepturile și integritatea lor fizică”, a adăugat el. Alți oficiali au încercat să respingă zvonurile: „Aș dori să fac apel la toată lumea să se calmeze și să încerce încă o dată să tranșeze minciunile care circulă despre sistemul Evras. Nu se pregătește un sistem pedofil. Nu plănuim să îi facem pe copii să vrea să-și schimbe sexul. Nu plănuim să îi învățăm pe copii cum să se angajeze în activități sexuale”, a declarat, la rândul său, ministrul educației din cadrul Federației Valonia-Bruxelles, Caroline Desir.

Primarul din Charleroi, Paul Magnette, a comparat incendiile cu o „formă de terorism. Acestea sunt atacuri incendiare asupra școlilor, care sunt locuri sacre. Sunt locuri în care copiii învață respectul și toleranța”. Potrivit presei locale, alte două școli, în orașul Liege, tot din Valonia, au fost vandalizate…

 

Tranzacție imobiliară uriașă

Comisia Europeană care intenţionează să-şi reducă spaţiul de birouri cu 25% până în 2030, a vândut 23 de clădiri guvernului belgian pentru locuinţe, întreprinderi şi magazine, în cadrul transformării cartierului european din Bruxelles (: având în vedere intensificarea tendinţei de desfăşurare a activităţii în regim de telemuncă în urma pandemiei COVID-19, Comisia Europeană urmăreşte să „îşi alinieze nevoile de birouri la noul mod hibrid de lucru” şi să economisească bani în acest proces. Tranzacția a fost evaluată la peste 900 milipane de euro.

Cele două părţi au anunţat pe 29 aprilie 2024, finalizarea unui acord conform căruia Societe federale de participations et d’investissements (SFPIM, braţul financiar al guvernului federal belgoian) devine proprietar al acestor clădiri înainte de a le ceda apoi dezvoltatorilor. „SFPIM le va încorpora în portofoliul său. Acestea vor fi renovate pentru a le face mai sustenabile şi vor fi repuse pe piaţă pentru utilizare mixtă (întreprinderi, locuinţe, servicii)”, se arată într-un comunicat de presă comun. De asemenea, Executivul european, care are sediul în capitala belgiană de 60 de ani şi care are aici mii de angajaţi, doreşte „să transforme cartierul european într-o zonă modernă, atractivă şi mai verde, în care clădirile de birouri vor coexista armonios cu locuinţe, magazine şi spaţii de agrement”, adaugă comunicatul.

Având în vedere intensificarea tendinţei de desfăşurare a activităţii în regim de telemuncă în urma pandemiei COVID-19, Comisia Europeană urmăreşte să „îşi alinieze nevoile de birouri la noul mod hibrid de lucru” şi să economisească bani în acest proces. 21 dintre cele 23 de clădiri vândute – reprezentând o suprafaţă totală de 300.000 mp – sunt situate în apropierea sensului giratoriu Schuman şi a Berlaymont, clădirea în care îşi are sediul Comisia Europeană. Acestea vor fi transformate de fondul belgian Cityforward, creat de SFPIM şi de asigurătorul Ethias, pentru primii ocupanţi începând din 2028, cu scopul, pe termen lung, de a „dubla numărul de familii care locuiesc în inima cartierului european. Vor exista ‘70% birouri sustenabile şi 30% magazine, echipamente publice şi, mai ales, locuinţe”, potrivit braţului financiar al guvernului belgian.

Alte două clădiri, situate în comuna bruxelleză Auderghem, la câţiva kilometri distanţă, vor fi administrate de o altă pereche de companii, printre care Vicinity Affordable Housing Fund, care se prezintă ca fiind primul fond de investiţii imobiliare dedicat locuinţelor accesibile şi durabile din Belgia. Vastul proiect de transformare a cartierului european, prezentat în 2022 de regiunea Bruxelles, include, de asemenea, planuri de plantare a mai multor spaţii publice şi de limitare a traficului auto de tranzit.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *