◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024

80% dintre consumatorii români permit utilizarea datelor personale în scopuri publicitare

Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în gospodării şi de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricţionat doar la locaţia lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informaţii.

Mai puţini (40%) cetăţeni UE citesc declaraţiile politicii de confidenţialitate înainte de a furniza date cu caracter personal. În mod similar, 40% au limitat accesul la profilurile sau conţinutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată. Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care şi-au furnizat datele personale este sigur, relatează AGERPRES.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Olanda (73%), Finlanda (70%), Danemarca şi Germania (ambele 63%), Spania (62%), potrivit InfoCons. În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în: Bulgaria (10%), România (20%), Grecia (29%), Slovacia (30%) şi Letonia (32%).

Din informaţiile rezultate în studiul realizat de InfoCons la nivel naţional cu privire la furtul de identitate a reieşit că: 32,6% dintre intervievaţi au primit informaţii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociaţie de consumatori; 30,6% dintre cetăţenii care au răspuns chestionarului au primit informaţii despre furtul de identitate din partea băncilor sau instituţiilor financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit aceste informaţii din partea rudelor şi prietenilor.

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *