Înființată oficial în iunie 2020, lansată public în luna septembrie, același an, în cadrul unei ceremonii găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române, în prezența regretatului președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan, Filiala Presă Culturală, probabil cea mai tânără din cele 57 de organizații ce funcționează oficial în cadrul UZPR, și-a propus de la început un îndrăzneț, și, am spune, original program profesional-etic, bazat pe o „pentadă” de teze și idei asumate integral de nucleul membrilor fondatori ai Filalei: 1) creearea unei rețele de solidaritate între toți membrii Filialei, ca și între toți membrii UZPR cu interese cultural-literare comune; 2) promovarea, la nivel de Filială, dar și în afara cercului profesional imediat, a spiritului de solidaritate de breaslă, ca și descurajarea oricărei forme de jignire și denigrare între jurnaliști; 3) constituirea unui front comun de acțiune în favoarea promovării valorilor limbii și ale culturii naționale; 4) diseminarea, prin toate mijloacele la îndemână, a mesajelor și anunțurilor Uniunii; 5) atragerea de noi membri. Privind retrospectiv, putem spune că toate obiectivele asumate inițial au fost îndeplinite, până acum, integral. Mai mult, la nivelul Filalei se practică activ un set de principii și soluții de acțiune absolut firești și necesare, într-o mișcare publicistică tot mai divergentă și mai agresivă ideatic. În acest cadru, membrii-fondatori ai Filalei: directori de publicații centrale și locale, jurnaliști consacrați, din toată țara, dar și oameni de cultură din diverse domenii: artiști plastici, muzicieni, scriitori, inclusiv filosofi, cu toții practicanți activi ai jurnalismului cultural, în același timp membrii ai UZPR, laolată cu noii veniți ( în cei peste doi ani de la înființare efectivul Filialei practic s-a dublat) au format un veritabil „lanț uman” în fața imposturii și incompetenței, promovând deliberat valoarea și profesionalismul la superlativ, dovadă cele peste 20 de manifestări cultural-literar- profesionale susțiunute numai în acest an, primul din istoria recentă, după valul pandemic, în care Filiala s-a manifestat deplin și în adevarata sa lumină creativă.
Născută, așadar, pe baza unor principii ideatice îndrăznețe, „proaspete” și tinerești, beneficiind de un nucleu manegerial dinamic și deschis la nou (cuplul, Adrian Suciu, poet și realizator Tv, președinte, și criticul și jurnalistul cultural, Marian Nencescu, secretar), Filiala Presă Culturală a devenit, începând cu anul 2022, un veritabil reper profesional, o materializare a ceea ce, cu numai câțiva ani în urmă, doi veritabili „corifei” ai presei culturale, scriitorii și academicienii Nicolae Dabija și Gheorghe Păun proiectau îndrăzneț: un „Pod național” de reviste, menite să restabilească Unirea culturală în granițele „istorice” ale României Mari, o inițiativă capabilă să devină cuvânt de chemare, steag de îmbărbătare, strop de lumină și undă de forță pentru toată suflarea culturală românească.
Și ca o dovadă în sprijinul acestor afirmații amintim cea mai importantă activitate din acest an a Filialei, „Gala Premiilor Traian T. Coșovei”, organizată în parteneriat cu Revista „Tribuna”, de la Cluj și Gruparea literară „Direcția 9”, cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii și al Editurii „Tracus Arte”. Desfășurată, la București, în Sala Iosif Naghiu a MNLR, a VIII -a ediție a Galei a fost dedicată premierii celor mai semnificative debuturi literare ale anului (în cazul de față ale anului 2021), girate de Gruparea „Direcția 9 ” și susținute material, prin publicarea gratuită a plachetelor premiate, de Revista „Tribuna”. Ca de obicei, în ultimi ani, au participat, alături de finaliștii Concursului de național de Poezie și Presă culturală, scriitori consacrați, din toate generațiile, majoritatea prieteni și apropiați ai scriitorului omagiat cu acest prilej, dar și actori, interpreți muzicali, regizori și artiști plastici, cu toții prieteni și susținători ai Filialei
Faptul că două entități culturale distincte, respectiv UZPR și Revista „Tribuna” și-au dat mâna pentru a asigura buna reușită a acestei manifestări este firesc, am spune. Din fericire, amănunte de ordin mai degrabă administrativ nu au știrbit cu nimic strălucirea unui eveniment literar unic, promovat în egală măsură de confrații literari și de presă fideli idealurilor promovate de Traian T. Coșovei, dar și de văduva scriitorului, distinsa publicistă Ștefania Coșovei. Firesc, au urcat pe scenă, la invitația amfitionului Galei, poetul Adrian Suciu, pe rând, alături, sau individual, pentru a susține ideea de solidaritate solidaritate culturală, filosoful Mircea Arman, directorul „Tribunei”, care a susținut și o inspirată alocuțiune pe tema, mereu disputată, a condiției poeziei: mimesis sau transcendență, apoi scriitorii Tudor Voicu, Dan Mircea Cipariu, Mugur Popa, Cristian Ghica, actrița (și poeta) Ioana Crăciunescu, regizorul Ioan Cămărzan, criticul Marian Nencescu și un grup de studenți de la IATC, clasa de actorie, care au susținut și un generos recital din opera lui Traian T. Coșovei, asigurând în același timp ambianța și solemnitatea ceremoniei decernării Trofeelor și a premiilor pentru debut literar. Ca o completare la ideile generoase rostite pe scenă, și în umbra învăluitoare a poeziei „noi”, au evoluat soliștii muzicali Bianca Ioana Dumitru, Tic Petroșel și Valery Mayn, care au dat expresie muzicală versurilor lui Emil Brumaru, cu totul o „Brumariadă” plină de ritm și emoție. Apoi, au fost invitate pe scenă să-și primească premiile, pe rând, Bianca Perețeanu (Premiul Național pentru debut în Presa culturală), Janeta Iuga (Premiul Editurii Tribuna), și, în sfârșit, Ioana S. Bogorodea, laureata Premiului Național pentru debut în poezie. ”
În același spirit s-au derulat și Taberele Internaționale de Poezie, Muzică și Natură de la Arefu și de la Horezu, Concertele „Poezie cu Cântec” și „Români în Andalucia”, de la Roma și respectiv, de la Madrid, Spania, ciclul de conferințe „Români celebri”, de la New York, dedicate lui Urmuz și Brâncuși, Conferințele și Serile de Poezie „Tribuna”, de la Cluj-Napoca, și întâlnirile culturale de la Galeria „Concentric”, din Bistrița etc, toate reunind un numar mare de participanți, inclusiv din străinătate. Au fost manifestări de o înaltă ținută culturală, o expresie a unei arte responsabile, asumată integral de nucleul de conducere al Filialei.
Anul trecut, numeroși jurnaliști, membri ai Filialei, au fost prezenți la emisiuni de profil, de la televiziunile: Orizont Tv, Conexiuni-BN, TeleMoldovaPlus, sau PubLiveTv, ori au au susținut lansările de la Târgul de carte Gaudeamus ale Revistei „Astralis, ce apare sub egida UZPR, iar exemplele pot continua. Nu sunt evidențiați aici, în mare măsură, nici numărul mare de participanți, practic toți membrii Filalei angrenați în proiectele enumerate, și nici realizările individuale de excepție, precum: Albumul „Mihai Eminescu în viziunea lui Mihai Cătrună”, Expoziția „Urmuz văzut de mari graficieni ai lumii” (promovată de Nicolae Ioniță, în curs de finalizare), sau expozițiile din țară și din străinătate ale pictorilor Gabriel Stan și Lucian Dobârtă, cu toții membri marcanți ai UZPR. Merită reținută, în context, și activitatea muzicală a Mariei Gheorghiu, și a lui Tic Petroșel, de asemenea membri ai Filalei.
Cândva, marele filosof Constantin Noica făcea o observație valabilă și azi: „Românul, spunea Noica, sub formă de sugestie, stă mai prost cu timpul, decât cu spațiul” (Istoricitate și eternitate. Repere pentru o istorie a culturii românești, Ed. Capricorn, 1989, p.57) Concret, ca nație și chiar individual, stăm prost cu timpul, linear și limitat, dar excelăm când e vorba de posibil. Sub acest aspect, starea și condiția actuală a Filialei Presă Culturală ne arată, o realitate evidentă: nu combustia, consumul, nerăbdarea, dau măsura valorii, ci cultura, starea de înțelepciune spre care ne îndreptăm. Poate că așa gândea și Mihai Eminescu atunci spunea că „România nu poate exista decât ca stat de cultură”. În viziunea eminesciană, destinul individual și cel colectiv, iar în cazul de față destinul Filalei, ca entitate, luată în ansambu, nu se poate împlini decât într-o stare de cultură, situată în orizontul indefinit al posibilului. De aceea, depinde de noi, să trecem de la posibil, la îndeplinit, asta ținând seama și de opinia că și neîndeplinirile pot naște, la rândul lor, miracole.
Marian NENCESCU
Un comentariu pentru “„Soldați ai limbii române”, jurnaliștii Presei Culturale”
Atrasă fiind de titlul frumos și exact – „Soldați ai limbii române”, jurnaliștii Presei Culturale, dar și de semnătura domnului Marian NENCESCU, am citit (cu o curiozitate nu doar feminină/specifică), un material complet și complex.
Aș putea spune, în termeni artistici, un tablou pictat cu talent și cunoașterea tehnicilor aferente, un tablou minunat.
Considerație,
Ada Nemescu