Cel de-al 20-lea Indice mondial al libertății presei, publicat de organizația Reporteri fără frontiere (RSF), dezvăluie o creștere de două ori a polarizării, amplificată de haosul informațional – adică polarizarea media care alimentează diviziunile în interiorul țărilor, precum și polarizarea între țări la nivel internațional.
Tensiune în creștere. Ediția din 2022 a World Press Freedom Index, care evaluează starea jurnalismului în 180 de țări și teritorii, evidențiază efectele dezastruoase ale știrilor și haosului informațional – efectele unui spațiu informativ online globalizat și nereglementat, care încurajează știrile false și propaganda.
În cadrul societăților democratice, diviziunile cresc ca urmare a răspândirii mass-media de opinie după „modelul Fox News” și a răspândirii circuitelor de dezinformare care sunt amplificate de modul în care funcționează rețelele sociale. La nivel internațional, democrațiile sunt slăbite de asimetria dintre societățile deschise și regimurile despotice, care își controlează mass-media și platformele online în timp ce duc războaie de propagandă împotriva democrațiilor. Polarizarea pe aceste două niveluri alimentează o tensiune crescută.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, la sfârșitul lunii februarie, reflectă acest proces, deoarece conflictul fizic a fost precedat de un război de propagandă. China (situată pe locul 175), unul dintre cele mai represive regimuri autocratice din lume, își folosește arsenalul legislativ pentru a-și limita populația și a o separa de restul lumii, în special de populația din Hong Kong, care a scăzut în Index. Confruntarea dintre „blocuri” este în creștere, așa cum se vede între India și Pakistan. Lipsa libertății presei în Orientul Mijlociu continuă să afecteze conflictul dintre Israel, Palestina și statele arabe.
Accentuarea diviziunilor interne. Polarizarea mass-media hrănește și consolidează diviziunile sociale interne în societățile democratice precum Statele Unite, în ciuda alegerii președintelui Joe Biden. Creșterea tensiunii sociale și politice este alimentată de rețelele sociale și de noile medii de opinie, în special în Franța. Suprimarea mass-media independente contribuie la o polarizare puternică în „democrațiile iliberale” precum Polonia, unde autoritățile și-au consolidat controlul asupra radiodifuziunii publice și strategia lor de „re-polonizare” a mass-media private.
Trio-ul de țări nordice aflate în fruntea Indexului – Norvegia, Danemarca și Suedia – continuă să servească drept model democratic în care libertatea de exprimare înflorește, în timp ce Moldova (locul 40) și Bulgaria (locul 91) ies în evidență în acest an datorită unei schimbări de guvern și speranța pe care a adus-o pentru o îmbunătățire a situației jurnaliștilor, chiar dacă oligarhii încă dețin sau controlează mass-media, arată rsf.org.
„Linia roșie”, din Belarus în Coreea de Nord. Situația este clasificată drept „foarte rea” într-un număr record de 28 de țări în Indexul din acest an, în timp ce 12 țări, inclusiv Belarus (locul 153) și Rusia (locul 155), se află pe lista roșie a Indexului (indicând libertatea presei „foarte proastă” situații) pe hartă. Cele mai proaste 10 țări din lume pentru libertatea presei includ Myanmar, unde lovitura de stat din februarie 2021 a dus libertatea presei înapoi cu 10 ani, precum și China, Turkmenistan, Iran, Eritreea și Coreea de Nord (situată pe locul 180).
Lucrând cu un comitet de șapte experți din sectoarele academic și media, RSF a dezvoltat o nouă metodologie pentru a compila cel de-al 20-lea Index mondial al libertății presei. Noua metodologie definește libertatea presei drept „posibilitatea efectivă a jurnaliștilor, ca indivizi și ca grupuri, de a selecta, produce și difuza știri și informații în interes public, independent de interferențele politice, economice, juridice și sociale și fără amenințări la adresa lor. siguranța fizică și psihică.” Pentru a reflecta complexitatea libertății presei, cinci indicatori noi sunt acum utilizați pentru a compila Indexul: contextul politic, cadrul legal, contextul economic, contextul sociocultural și securitatea.