◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.07.2024
Noul concept urbanistic „european”: înlăturarea statuilor și monumentelor românești din Ardeal!

La 13 ianuarie 2018 a avut loc la Turda dezvelirea – într-un spaţiu public – a aşa-zisului „Monument al libertăţii religioase”, care s-a vrut marcarea hotărârii Dietei ţinută la Turda acum 450 de ani (13 ianuarie 1568), unde s-a proclamat libertatea religioasă în Transilvania pentru patru confesiuni: catolică, reformată (calvină), luterană şi unitariană, nicidecum şi pentru religia ortodoxă a majorităţii locuitorilor Transilvaniei, care a rămas tolerată și considerată schismatică. Românii ortodocși fiind considerați deci în afara legii. Acest monument al „libertății” religioase fără români nu a deranjat „modernizarea” pe fonduri…

Citește mai mult

Peisaj de tundră în inima Ardealului

În timpul unei călătorii efectuate, în toamna anului 2021, în județul Harghita, am avut ocazia de a cunoaște aspecte acvatice inedite ale peisajului românesc. După cum foarte bine se știe, din călătoriile noastre în zona respectivă este nelipsit Lacul Sfânta Ana, cel mai mare lac de origine vulcanică din România, format cu 42000 de ani în urmă, pe fundul craterului unui vulcan din masivul Ciomatu Mare. Pentru a ajunge la el am parcurs ultima parte a drumului pe jos, prin inima pădurii, bucurându-ne de aerul ei curat, protejați de copacii…

Citește mai mult

Daruri de Moș Nicolae, pentru prinții noroaielor din Ardeal

Ce trist este râsul! Ce surâs are plânsul! De Moș Nicolae… am făcut parte din ajutoarele Sfântului… Am împărțit daruri copiilor din Ideciul de Sus, Deleni, Hodâc, aleși de soartă… să aibă copilăria friguroasă! Desculți, unii dintre ei, la 2 grade, îmbrăcați modest, de vară, străluceau prin noroaiele satelor ca niște steluțe fermecate din bradul celor bogați…! Timizi și nedumeriți, ca niște sfinți nedeprinși cu lumea asta, întindeau mânuțele după sacoșele cu daruri, cum cred că întindea micuțul Isus sufletul după fericire! Ne priveau cu mirarea ochișorilor care se deprind…

Citește mai mult

Să vină banii în Ardeal! Ce înseamnă pentru CFR calificarea în grupele Conference League

CFR Cluj a trecut cu 4-1 la general de Lincoln Red Imps în turul doi preliminar din Liga Campionilor și are asigurată prezența în grupele Conference League. Ce înseamnă pentru CFR Cluj calificarea în grupele Conference League CFR e sigură deja de 2.940.000€ odată cu accederea în grupele Conference, dar poate ținti mai sus. Clujenii sunt la o „dublă” de grupele Europa League – calificare răsplătită cu 3,63 mil. euro – și la două de jackpot: peste 15.000.000€ vor intra în conturile clubului dacă CFR va participa în grupele Champions…

Citește mai mult

Retrocedarea Ardealului de nord nu a fost cadoul lui Stalin! Organizația secretă ”Ardealul”!

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când România la presiunea Germaniei și Italiei, a predat Ardealul de nord către Ungaria lui Horthy, pe plan intern și international s-a pus problema recuperării urgente a acestui teritoriu etno-demografic românesc. După introducerea autorităților horthyste cu ciclul arhicunoscut de crime de la Ip, Treznea sau de lângă Turda, românii din acest teritoriu ocupat s-au mobilizat urgent. Pe structurile fostelor organizații PNȚ din teritoriu, sub coordonarea direct a lui Iuliu Maniu și Al. Vaida Voevod, s-a înființat organizația secretă de luptă armată…

Citește mai mult

„Nu-i lumină nicări/ Or murit toţi martorii”

Să ştiţi că n-am greşit titlul celebrului cântec maramureşean pe care-l spune cu atâta patimă poetul arefean Horia Bădescu, trăitor în Ardeal ori pe care-l interpretează sfâşietor Tatiana Stepa. În cântecul popular, o doină prelungă, versul al doilea este: „C-or murit toţi oamenii”. Mi-am permis să-l parafrazez uşor pentru a vă conduce într-o altă realitate, a zilelor de azi, pline de tot felul de jocuri de imagine şi de prefăcătorii menite să-i manipuleze pe cei mulţi şi proşti. Am văzut zeci de filme în care mafioţi din Sicilia, din America,…

Citește mai mult

Cum am luat Ardealul de la unguri? La aproape un secol după Trianon, Budapesta încă priveşte cu ură spre România

La 4 iunie 1920, în palatul Marele Trianon de la Versailles, România a semnat Tratatul de Pace cu Ungaria. Completând pe cel de la Saint-Germain-enLaye cu Austria (10 septembrie 1919), el a sancționat definitiv procesul de dezagregare a monarhiei austro-ungare. În urma Tratatului de la Trianon, pe harta Europei a reapărut, după patru secole, statul ungar. Și, cel mai important, Transilvania a fost alipită României. Ce-a însemnat și ce mai înseamnă astăzi, de-a lungul unui secol de hărțuieli și neliniști, această Pace? Distinsul istoric și diplomat Dumitru Preda aprofundează, pentru…

Citește mai mult

ISTORIE

Răscoala lui Horea de la 1784: o resurecţie religioasă şi de eliberare politică a românilor ortodocşi din Ardeal E o zi de început de mai ploioasă, când scriu aceste rânduri. Sunt undeva la țară în Sălaj și cerul parcă plânge cu lacrimi, mocănește. Picurii căzuți pe frunzele livezii și pe geamul ferestrei de lemn mă duce cu gândul la răscoala revoluționarilor Horea, Cloșca și Crișan. Ziua întunecată de ploaie mă transpune în creierul Munților Apuseni. De multă vreme mă frământă preliminariile și cauzele răscoalei lui Horea. Revolta românilor de la…

Citește mai mult

Maria Cunţan, o talentată poetă ardeleancă…

(n.7 feb.1862, Sibiu-d.23 nov.1935, Bucureşti) Şi de la a cărei moarte (vineri, 23 noiembrie 2018) au trecut 83 de ani, urmând ca la anul (duminică, 27 ianuarie), să îl venerăm pe distinsul său părinte, Dimtrie (1837-1910), la împlinirea a 109 ani de la înhumarea trupului său în pământul îngheţat al cimitirului multisecularei „Biserici din Grui”, locul de veci şi al marilor cărturari-academiceni din Săliştea Mărginimii Sibiului. Tatăl ei era nu numai un foarte îndrăgit preot orodox şi cadru didactic universitar sibian, dar şi un prolific compozitor şi talentat dirijor de…

Citește mai mult

Zorii Catedralei, în gânduri-gânditoare şi înţelepciuni-înţelepte…

Scrise şi rostite de preotul-dascăl universitar, sibianul Constantin Necula. Cel care ne prefaţează două irepetabile momente înălţătoare ale credinţei străbune şi istoriei multimilenare a românilor de pretutindeni: Duminică, 25 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României: oficierea slujbei religioase de sfinţire a noii Catedrale Patriarhale Ortodoxe a Mântuirii Neamului; iar sâmbătă, 1 decembrie, la Alba Iulia, în Ardeal, ca şi în restul ţării: festivităţile Centenarului Unirii Transilvaniei cu România. „Suntem înaintea unui ceas astral. În marea vieţii româneşti, Biserica Ortodoxă Română îşi aşterne, la An Centenar de Unire Naţională,…

Citește mai mult

Emil Isac: ”În noaptea de 30 noiembrie în Alba Iulia n-a dormit nimeni”

Marea Unire a fost consemnată în memorii zilnice și în jurnalele personale de mulți intelectuali care au trăit evenimentul, dar împărtășită și prin intermediul gazetelor de către scriitori și ziariști. Poetul transilvănean Emil Isac (1886 – 1954), de factură simbolistă, care a avut și un fundament social în scrierile sale, a avut privilegiul de a vedea cu ochii visul împlinit al generației sale. A fost un ziarist de talent și a sprijinit din răsputeri ideea de unitate națională publicând articole în gazetele vremii. A fost şef al biroului de presă…

Citește mai mult

Ovidiu Purdea-Someş, un mesager al folclorului ardelean

Născut la 29 iunie 1965, în localitatea Gârbăul Dejului, comună Căşeiu, din judeţul Cluj, Ovidiu Purdea-Someş este unul dintre cei mai cunoscuţi, apreciaţi şi îndrăgiţi interpreţi de folclor din Ardeal. Adolescent fiind, a înclinat spre o carieră militară, absolvind în anul 1983 Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, iar în 1986 a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi din Sibiu. Nu a fost mulţumit doar cu atât, ajungând în 1997 să fie licenţiat în antropologie şi filozofie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. În decursul anilor a fost redactor-şef al…

Citește mai mult