◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro03.05.2024
Amintiri despre sărbătorile de iarnă în județul Vâlcea

Acum în preajma Sărbătorilor de iarnă, și a Nașterii lui Iisus, rememorez perioada sărbătorilor din copilăria mea. E mult de atunci. Veniseră la putere comuniștii aduși de tancurile rusești, era vremea lui  Gh.Gh.Dej, Ana Pauker și Iosif Chișinevschi sau Kișinevski născut Jakob Roitman în 1905, la Chișinău, Gubernia Basarabia , decedat în 1963, la București, acesta fiind un militant și demnitar comunist român, de origine evreu rus. Când s-a căsătorit, a luat numele soției sale Liuba Chișinevschi, ulterior președintă a Femeilor Române Antifasciste, membră în Prezidiul Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Comisiei Controlului de Partid și o apropiată a Anei Pauker. Chișinevschi a fost vicepreședintele…

Citește mai mult

AMINTIRI DE NEUITAT 

      Măcar de Crăciun şi de Revelion ni se face dor de a îmbuca chiar şi numai o lingură mare sau un polonic de ciorbă din ciolane de porc afumate şi acrită cu „tarcăn” parfumat, pus la murat; un blid din tremuricile-răcituri (piftii) usturoiate şi papricate; un castron de „găluşte” (sarmale) îndopate în foi de varză acră şi de fripturi, coapte şi rumenite în jăratecul încins din „gura” cuptoarelor pâinilor şi lichielor. Tot aşa cum în zile sfintelor posturi mari ale Anului Bisericesc am vrea să gustăm din deliciosul…

Citește mai mult

Itinerând vechi amintiri de viaţă trăită / BĂTRÂNEȚEA

„Bătrâni cu iarna vieţii-n plete; /Şi-ncet, în urma tuturor, /Vezi şovăind câte-o bătrână/Cu micul ei nepot de mână.” (George Coşbuc, 1867-1918); *La orice despărţire, murim câte puţin, în vreme ce poetul latin Virgilius (n.70 î.Hr) ne învaţă să ţinem minte că „E o fericire să mori înainte de a începe să-ţi doreşti moartea”; *Mi-am revăzut şi recitit ciornele scrisorilor trimise poştal în anii fecioriei mele, în speranţa nedeclarată că doar doar îmi „reîntineresc” bătrânele mele gânduri şi amintiri uitate. Deopotrivă tristeţi şi bucurii L-am privit cum zăcea pe patul lui…

Citește mai mult

A murit vaca tuşii Ioana!  

Odată, demult (aşa încep basmele şi amintirile), vecina mea de pe uliţă, tuşa Ioana lu’ Lipu, avea o vacă. Slabă de-i numărai coastele, da’ bună de prăsilă, făcea viţei frumoşi, unii cu pată albă ca Lunel, alţii cu pată neagră, ca Stalin, zis şi Ciolovecu’, dar mai ales dădea lapte cu gust bun de iarbă şi de flori, îi ţinea pe nepoţii lui Lipu, mai sărăcuţi (codrul de mămăligă şi cana de lapte, bunătatea zilnică), dar şi pe alţi copii de pe uliţă ai căror părinţi erau abonaţii tuşii Ioana…

Citește mai mult

DESPRE CINE ȘI DESPRE CE E VORBA

Dacă nu pun la socoteală „pionieratul” din copilărie și adolescență exersat pe apa Trotușului și pe dealul Goanța – Comănești, în capitole etnografice precum „casa din lemn”, „mori pe apă” și „culesul din natură”, atunci, pot spune că doar patruzeci de ani am mâncat pâine de pe urma țăranilor. Atât cât am fost muzeograf pe cartea de muncă. Am fondat Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia, și am refăcut din temelie biserici în Bărăgan. Am călătorit mult, mi-am lipit Țara pe suflet și am lăudat-o la Congresele din străinătate : Stockholm,…

Citește mai mult

TREI, DOAMNE, ŞI TOŢI TREI…

Citind eseul meu „Întoarcerea tatei din prizonierat”,  publicat cu câţiva ani în urmă de „Flacăra lui Adrian Păunescu”, profesorul  Gheorghe Olteanu din Alexandria a fost impresionat de veridicitatea suferinţelor prizonierilor români în Rusia, prezentate ca într-o tulburătoare derulare cinematografică,  şi mi-a cerut acceptul să îl includă în volumul în pregătire „Amintiri din tranşee”.  M-a bucurat demersul său şi i-am trimis  cartea  mea  „Satul de sub ape”(PAIDEIA, 2006) în care era inclus şi eseul amintit. Aşa a început corespondenţa mea cu distinsul profesor teleormănean, care a jucat un rol de frunte…

Citește mai mult

Amintiri cu Badea Gheorghe Cârţan (n.24 ian.1849, Cârţişoara-d.7 aug.1911, Sinaia)

De o bună bucată de vreme, data de 24 Ianuarie a fiecărui an, are, pentru ţara mea şi a ta, cititorule, o dublă semnificaţie. Iar cea de acum avea să marcheze împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române şi totodată 170 de ani de când se năştea, în satul Cârţişoara, din Ţara Făgăraşului şi a Oltului, un fiu de ţărani iobagi cu numele de Gheorghe Cârţan, rămas în istorie cu numele de Badea Cârţan. Cel care mai târziu avea să fie considerat cărăuşul slovei scrise şi tipărite…

Citește mai mult

Floarea de gheaţă a tristelor şi recilor amintiri

Mi-a ieşit în cale, pe principala alee pietruită a tristului cimitir, o gingaşe floare roşiatecă şi parfumată, întâmplător căzută din bogatul buchet tricolor al coroanei Asociaţiei Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, filiala Mureş. Înfrigurată precum era, de cum am ridicat-o de pe jos, dintr-o dată s-a înviorat la căldura palmelor mele şi a fierbinţelei-reci a lacrimilor ochilor mei, invitându-mă, parcă, să stăm puţintel la vorbe şoptite. Suprapuse peste liniştita tânguire a cântărilor preoţeşti de înmormântare. Aşa se face că la a ei întrebare întrebătoare: „Cine-i acel plăpând OM din coşciugul învelit în…

Citește mai mult

Cum a scris ION CREANGĂ AMINTIRILE DIN COPILĂRIE – dezvăluire istorică a lui IOAN SLAVICI într-un interviu din 1925

„Creangă era cel mai chibzuit și mai cuminte om pe care l-am cunoscut vreodată. Vorbea totdeauna potolit și își împodobea spusele cu nenumărate anecdote și pilde… …La Maiorescu era o dată așteptat: se face 9, se face 10 seara, Creangă nu se arăta; și se arătă tîrziu de tot… Uite ce de lume te așteaptă!… îi zice Maiorescu întîmpinîndu-l. Apoi tot mai multă lume mă aștepta acolo unde am fost, că era cu treabă!… Și cine mai era acolo? Apoi, nu știi vorba ceea?… Cînd a fost întrebată o cocoană,…

Citește mai mult

«Foamea tânără» a unui gazetar de altădată”

Victor Eftimiu (1889 – 1972) ne-a lăsat în excelentele sale ”Portrete şi amintiri” (Editura pentru Literatură, 1965) o serie de tablouri ale epocii în care a trăit şi de întâmplări pe care, cunoscându-le, putem înţelege mai bine cum se trăia altădată şi ce fel de oameni erau scriitorii, artiştii şi gazetarii cu care s-a întâlnit Eftimiu şi pe care noi îi ştim poate doar prin opera lor sau, şi mai rău, nici măcar atât! M-am oprit la scena descrisă de el sub titlul ”Într-un Ajun”. În anul când s-a petrecut…

Citește mai mult

Gânduri gânditoare şi întâmplări nu tocmai neîntâmplătoare (I)

– Sfântul sârb Nicolae Velimiorovici (1881-1956) ne spune şi ne întreabă dacă ne dăm seamă că „Atunci când îl jigneşti pe prietenul tău, cine poate şterge această jignire: tu sau prietenul tău? Este limpede că tu nu poţi, ci prietenul tău. Deoarece nu mai stă în puterea ta, ci-n a prietenului tău. Tu, însă, nu mai ai putere asupra păcatului săvârşit. Într-aceasta stă nemărginita grozăvie a păcatului. Căci păcatul săvârşit este liber faţă de tine, pe când tu nu eşti liber de el”; – Dezamăgit şi întristat, nu tocmai din…

Citește mai mult