În somptuosul spațiu oferit în centrul Bucureștiului de Palatul Dacia-România (Str. Lipscani 18-20), la data de 27 octombrie 2023 s-a desfășurat o conferință de presă organizată cu prilejul inaugurării a două noi expoziții din ciclul Art Safari – Star Edition, Partea a II-a, dedicate artiștilor Traian Bilțiu-Dăncuș și Paula Modersohn-Becker.
La conferința de presă au fost prezenți Excelența Sa Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România, Horia-Roman Patapievici, Mirela Barz, Director Muzeul Maramureșan, Prof. univ. dr. Ioan Opriș, reprezentanți ai presei precum și un numeros public.
După cum se cunoaște, Art Safari este specializată în realizarea de pavilioane expoziționale, cum este, de exemplu, Pavilionul de Artă București, considerat cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – organizând, în parteneriat cu muzeele de artă din România, cu muzee din străinătate sau cu colecționarii privați, expoziții retrospective reprezentative, care își propune prezentarea unei game largi de opere de artă, veritabile valori de patrimoniu.
În acest context prielnic, a fost organizată această dublă expoziție, în saloanele Palatului Dacia: una dedicată pictorului român Traian Bilțiu-Dăncuș (curatori: Mirela Barz și Prof. univ. dr. Ioan Opriș), cu titlul generic „Culorile Maramureșului” iar cea de-a doua închinată artistei germane Paula Becker (1876-1907) și coloniei de artiști din localitatea germană Worpswede.
Înainte de a prezenta conținutul acestei conferințe de presă, trebuie spuse câteva cuvinte despre artiștii mai sus menționați.
Deși este un nume aproape uitat în zilele noastre, Traian Bilțiu-Dăncuș (1899-1975) este un pictor maramureșean de valoare, premiat, dar marginalizat. Este considerat primul pictor român de anvergură națională, emblemă artistică indiscutabilă a Maramureșului, având studii la Școala de Arte Frumoase din București. Subiectele picturilor sale prezintă îndeosebi peisaje rustice spectaculoase, având în prim plan satul și țăranii maramureșeni, surprinși în cele mai diverse ipostaze, în special cu ocupațiile lor zilnice. Opera acestuia etalează un stil personal, cu tușe, linii și culori surprinzătoare.
Retrospectiva de față aduce în fața iubitorilor de frumos 120 de picturi, schițe și fotografii. Multe dintre lucrări, de fapt cel mai consistent lot, au fost donate Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației de familia artistului, astfel încât, după mai bine de o jumătate de secol, ele devin accesibile acum iubitorilor de artă din toată țara. Acestora li se adaugă și opere din colecții private sau ale unor muzee din țară.
Pentru a cunoaște mai bine personalitatea artistului, amintim în continuare câteva repere ale biografiei acestuia. Traian Bilțiu-Dăncuș s-a născut la 29 noiembrie 1899 în localitatea Ieud, fiind al cincilea fiu dintre cei 8 ai învățătorului Petru Bilțiu-Dăncus. Urmează Școala elementară în satul natal, dar rămas orfan de tată la 8 ani, este trimis la Orfelinatul din Kecskemét. În anul 1917, deși era elev în clasa a VII-a de liceu, este concentrat, trimis pe front, unde îl găsește sfârșitul războiului. A absolvit liceul la Satu Mare (1919), apoi se înscrie la Școala de Poduri și Șosele din București, însă se transferă la Școala de Arte Frumoase (1920), unde urmează cursurile de pictură (cu G. D. Mirea), lecții de decorativă (cu C. Petrescu) și de gravură (cu G. Popescu). Fiind student, lansează inițiativa înființării coloniei artistice de la Baia Mare. La terminarea studiilor este numit profesor la Școala Normală din Sighetu Marmației (1924). În anul următor pleacă la Paris, pentru specializare, dar după doar 7 luni renunță și călătorește prin Africa de Nord, unde refuză oferta de a lucra pentru Muzeul oceanografic din Salambo-Tunisia. Ca urmare, se întoarce în țară, vizitând însă Spania în drum spre casă. În anul 1927 se angajează ca profesor la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației. Cochetează cu presa, fiind fondator și redactor al „Graiului Maramureșului”, a ocupat apoi funcția de director al Muzeului de etnografie din Sighetu Marmației.
Pictează îndeosebi peisaje din Maramureș ceea ce îl face pe criticul George Oprescu să afirme: „Niciodată culoarea pură n-a fost la mai mare cinstire și nici pictura n-a fost mai aproape de sentimentul viu, fără concesii, fără reticențe, curajos în violența lui, a țăranului nostru. /…/ Van Gogh, în nebunia lui, n-a întrebuințat alte tonuri ca acest pictor maramureșean.”
După septembrie 1940 se refugiază la București, unde a predat la mai multe școli, până la pensionare (1960). S-a stins din viață în 1975. Este înmormântat în cimitirul Mânăstirii Cernica, a cărei trapeză a pictat-o în ultimii săi ani de viață.
Cealaltă expoziție este dedicată artistei Paula Modersohn-Becker (n. 8 februarie 1876, Dresda; d. 20 noiembrie 1907, Worpswede), considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale expresionismului timpuriu. Aceasta a sosit la Worpswede, de lângă Bremen, pentru prima dată în 1897, ca elevă a lui Fritz Mackensen, devenind rezident permanent în anul următor. După o primă expoziție personală la Bremen Kunsthalle în 1899, din nefericire fără ecou la criticii de artă, ea s-a retras complet în anonimat. În timpul numeroaselor vizite de studiu la Paris, aceasta s-a apropiat de stilul și modelele unor artiști precum Vincent van Gogh și Gauguin. Deși a trăit doar 31 de ani, a lăsat lumii o moștenire artistică de peste 700 de picturi și 1000 de desene și gravuri. Stilul ei încântător și temele îndrăznețe au clasat-o drept o artistă de frunte a generației ei. A subminat șabloanele vremii nu numai prin maniera în care a modelat culoarea, ci și prin modul inovator în care a pictat personajele feminine, ignorând etaloanele tradiționale de feminitate.
Este prima artistă din lume care s-a pictat nud, însărcinată fiind, dar și prima artistă căreia i s-a dedicat un muzeu – Paula Modersohn-Becker Museum, fondat în 1927, situat în Bremen, Germania.
Abia după moartea ei timpurie, în 1907, opera sa, care arată simplitate și adevăr uman, și-a găsit drumul spre recunoașterea națională și internațională plenară.
Activitatea acestei interesante artiste este legată indiscutabil de colonia de artiști din Worpswede. Ctitorul acesteia este Fritz Mackensen care, în 1884, face prima vizită în această localitate pitorească. Fascinați de imensitatea cerului și de peisajul din Teufelsmoor, tinerii pictori s-au stabilit în satul de la porțile orașului Bremen, începând cu 1889, găsind o nouă sursă de inspirație pentru arta lor, predominând reprezentarea naturii și a vieții rurale.
Conferința de presă a început cu cuvântul de bun venit adresat de gazde celor prezenți, și cu prezentarea personalităților invitate la această conferință. În deschiderea acesteia a luat cuvântul Excelența Sa Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România, care a reliefat importanța acestui eveniment, buna colaborare cu organizatorii expoziției, mulțumind în final pentru oportunitatea ca publicul românesc să cunoască creațiile atât de interesante ale artistei Paula Modersohn-Becker.
În continuarea conferinței de presă a luat cuvântul Horia-Roman Patapievici. Acesta a evidențiat faptul că expoziția acestei pictorițe germane, mai puțin cunoscute în România, reprezintă un adevărat eveniment. Pictura acesteia se remarcă prin culoare și formă, reprezentând o veritabilă revelație. Apoi, vorbitorul s-a referit la creația și personalitatea pictorului Traian Bilțiu-Dăncuș. „Văzându-i lucrările am fost pur și simplu entuziasmat”, a spus H.R. Patapievici. Referindu-se la creația pictorului, vorbitorul a subliniat: „Vreau să vă spun că este un peisagist de forță. Numele lui este legat de prezentarea țăranilor, de scene regionale, de scene rurale[…].” Când Dăncuș pictează țărani „se simte parcă tăcerea, se simte reculegerea”, a mai spus vorbitorul.
A luat apoi cuvântul directoarea Muzeului Maramureșan, Mirela Barz, care a mulțumit pentru șansa de a prezenta opera acestui pictor, fiindcă ultima expoziție a acestuia a avut loc în urmă cu aproape 50 de ani, în anul 1969. „Iată că Maramureșul nu descalică doar în Moldova ci și la București”. Apoi, aceasta a subliniat: „Lucrările lui Traian Bilțiu-Dăncuș sunt adevărate documente etnografice pentru că putem urmări viața rurală din Maramureș într-o anumită perioadă de timp. Putem urmări arhitectura, portul, tradițiile, obiceiurile. Dar, în același timp a iubit foarte, foarte mult oamenii și acest lucru se observă prin portretele pe care le-a pictat, pentru că putem citi în același timp suferința, bucuria, dragostea, înțelepciunea unui popor. Transmisă din generație în generație.” Dar artistul acesta nu a fost doar pictor, el a fost și sculptor. „El a fost cel care a sculptat prima poartă pe 5 stâlpi din Maramureș. Cunoaștem că Maramureșul se identifică prin acele porți tradiționale, iar el a fost primul care a sculptat poarta pe 5 stâlpi, care a marcat intrarea în gospodăria lui de la Mara, după care a marcat intrarea în Maramureșul istoric dinspre Baia Mare.” În discursul ei a punctat momente esențiale din biografia artistului, iar în încheiere a ținut să mulțumească celor care au contribuit la realizarea acestei expoziții retrospective.
În final a luat cuvântul Profesorul univ. dr. Ioan Opriș, care a prezentat diverse laturi ale personalității pictorului Traian Bilțiu-Dăncuș. Scoțând în evidență valoarea acestei expoziții, prof. dr. I. Opriș a spus: „O colecție care a stat până acum necunoscută. Datorită dumneavoastră, acum ea merge spre oameni. Și vom avea o mare șansă pentru tânăra generație de artiști în primul rând, deopotrivă pentru colecționari, pentru iubitorii de artă dar și pentru cei care profesează în învățământ, să-i aducem să vadă. Pe cât mai mulți semeni.” Prof. univ. dr. I. Opriș a subliniat meritul artistului maramureșan, despre care afirmă: „Este un artist al intensității. Și neamurile ce au identitate se afirmă și prin cultură, primesc respectul întregii lumi.” În încheierea conferinței de presă, vorbitorul a adus mulțumiri echipei de experți care a amenajat această expoziție.
Maestrul Grigore Leșe, prezent la acest eveniment cultural, a oferit un miniconcert care a încântat participanții.
Tanța Tănăsescu / UZPR