O conferință organizată de Insider, Politico și World Media Group a dezbătut public una dintre cele mai stringente provocări în fața cărora stă jurnalismul actual: este un articol scris de un redactor sau de inteligența artificială generativă? Și care naște o altă întrebare-cheie: au publicațiile responsabilitatea de a spune publicului cât din conținut a fost creat de o mașină?
„AI mi-a scris o mini-carte pe care o vând prin aplicații”
Acestea sunt întrebările la care proprietarii de media trebuie să răspundă odată cu apariția AI, pe fondul unui val de preocupări etice și sub imperiul atâtor forțe perturbatoare pe care tehnologia este pregătită să le dezlănțuie.
De exemplu, firma globală de consultanță Accenture, care în ultimii ani și-a crescut propriul grup de agenții de servicii de marketing Accenture Song, s-a angajat să investească trei miliarde de lire sterline în capacitatea de inteligență artificială, oportunitate „de a obține creștere, eficiență și rezistență”. Prezent la conferință,
Amir Malik, directorul general de marketing al Accenture, a declarat frontal celor prezenți că „AI vine pentru funcțiile editoriale tradiționale”: „Articolele scrise online sunt într-adevăr un caz de utilizare de bază. Întrebarea gravă este: avem responsabilitatea de a semnala conținutul care a fost produs artificial?”. Același lucru este valabil și pentru audio, unde vocile off generate de AI devin atât de realiste, încât companii precum Synthesia și ElevenLabs pot crea agenți de servicii despre care clienții nu pot spune că sunt AI atunci când vorbesc cu ei la telefon. În ceea ce privește producția de conținut, AI este poate chiar mai avansată decât se crede în general. „Inteligența artificială generativă mi-a scris o mini-carte de 5.000 de cuvinte. Am pus-o pe Shopify și acum o vând prin aplicațiile de pe telefonul mobil. Nu a trebuit să schimb nimic”, a povestit Malik.
Cititorii pot fi păcăliți în masă
Evan Bretos, directorul Special Newsroom Initiatives and Partnerships la The Washington Post, a fost mai sceptic cu privire la cât de mult din producția mass-media va ajunge să fie produsă de AI. Cu toate acestea, el a recunoscut că inteligența artificială a prezentat o „oportunitate uriașă” nu numai pentru a produce conținut diferit, ci și pentru a oferi jurnaliştilor modalități mai bune de prezentare a conținutului în modurile pe care le dorește publicul, precum și o mai bună analiză a datelor pentru a spune povești. Cea mai mare îngrijorare, potrivit lui Bretos, este că cititorii pot fi păcăliți în masă de actori online rău intenționați care se confruntă ca instituțiile jurnalistice în moduri iresponsabile.
Reclamele înșelătoare cumpărate și vândute pe platforme self-service au fost o preocupare de mulți ani, potrivit the-media-leader.com. Recent, editorialistul The Media Leader, Nick Manning, a semnalat o astfel de reclamă, care îl prezenta pe celebrul „expert în economisirea banilor” din Marea Britanie, Martin Lewis. Lewis a soluționat o dispută judiciară cu Facebook în 2019 din cauza eșecului repetat de a preveni tocmai apariția reclamelor înșelătoare care prezintă imaginea și numele lui.
Cum rămâne cu drepturile de autor?
În cadrul evenimentului s-a punctat și faptul că există probleme evidente legate de drepturile de autor, care reprezintă o preocupare majoră pentru editori, după cum a arătat CEO-ul WMG, Belinda Barker, într-un interviu cu The Media Leader: „Dacă instrumentele AI generative se bazează pe informații de calitate pentru a crea conținut nou, conținutul creat de editori este potențial subevaluat și subcompensat. Toate companiile, nu doar redacțiile, vor fi în permanență preocupate de transparență și de cât de mult din IP-ul lor este absorbit în seturile de date și modelele lingvistice care sunt dezvoltate… Aceste progrese rapide în AI pot crea foarte rapid un sistem media care are loc pentru tot mai puțini editori”. (redacția UZPR)
Foto: Bram Naus/Unsplash