Jurnalismul grec este sub amenințare susținută, de la impactul scandalului de supraveghere „Predatorgate” la uciderea nerezolvată a unui reporter, acțiunile legale abuzive și presiunile economice și politice. În urma unei misiuni la Atena, opt organizații internaționale au solicitat guvernului și primului ministru să dea dovadă de curaj politic și să ia de urgență măsuri specifice menite să îmbunătățească climatul pentru jurnalismul independent și să salveze libertatea presei.
Deși Europa a fost zguduită de dezvăluirile despre țintirea profesioniștilor din mass-media grecești cu programe spion și uciderea în 2021 a reporterului veteran al crimei Giorgos Karaivaz, autoritățile interne – deși susțin verbal acțiunea Uniunii Europene în favoarea libertății presei – nu au făcut nimic pentru a remedia problemele. În urma recentelor alegeri parlamentare și a nominalizării noului Guvern, organizațiile au efectuat o misiune comună la Atena, pentru a analiza motivele care stau la baza erodării recente a libertății presei și a examina posibilele oportunități de îmbunătățire. Între 25 și 27 septembrie 2023, aceștia s-au întâlnit cu o varietate de mass-media cu cea mai largă gamă posibilă de linii editoriale, oficiali ai mai multor organisme de stat și părți interesate ale societății civile. Delegația a fost compusă din cei șase membri ai Media Freedom Rapid Response: Article 19 Europa, Centrul European pentru Libertatea Presei (ECPMF), Federația Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), Free Press Unlimited (FPU), Institutul Internațional de Presă (IPI) și Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT), cărora li s-au alăturat Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) și Reporteri fără Frontiere (RSF).
Misiunea a identificat patru provocări sistemice semnificative pentru libertatea presei în Grecia, care, atunci când sunt combinate, contribuie la neîncrederea dintre jurnaliști și guvern și la un mediu toxic și periculos pentru reportajele critice și independente: supraveghere arbitrară, amenințări la adresa siguranței jurnaliștilor, procese abuzive, precum și presiuni economice și politice. Luarea măsurilor specifice propuse de delegație și respectarea standardelor europene va permite guvernului prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis să facă o demonstrație clară a angajamentului politic de a îmbunătăți libertatea presei în Grecia și de a reînnoi încrederea comunității mass-media.
Supravegherea arbitrară
Între 2020 și 2022, o serie de jurnaliști și proprietari de mass-media au fost supuși unor interceptări telefonice de către Serviciul Național de Informații (EYP), care este controlat de Biroul Primului Ministru, sub pretextul protejării securității naționale. Unii s-au confruntat și cu supravegherea ilegală cu puternicul program spion Predator. Deși au fost depuse numeroase plângeri, dreptate nu a fost încă făcută pentru aceste cazuri grave de încălcare a vieții private și a confidențialității surselor jurnalistice, piatră de temelie a libertății presei. În ciuda alertelor și propunerilor internaționale, legislația care reglementează supravegherea a suferit doar modificări. „În conformitate cu recomandările Parlamentului European și cu jurisprudența extinsă a Curții Europene a Drepturilor Omului, solicităm ca Guvernul și Parlamentul să adopte de urgență modificări ale legislației, care să oblige procurorii competenți să ofere o justificare pentru orice supraveghere întreprinsă în interesul securității naționale care să permită un control adecvat al legalității și proporționalității acesteia, să instituie o supraveghere judiciară independentă și eficientă, să permită accesul efectiv la informații al persoanelor vizate de supraveghere prin eliminarea termenului arbitrar de trei ani și reinstituind responsabilitatea exclusivă a Autorității Elene pentru Securitate și Confidențialitate a Comunicațiilor (ADAE) și să stabilească garanții specifice pentru jurnaliști, Guvernul să propună rapid și Președintele Greciei să adopte decretul – așa cum este prevăzut în lege – care reglementează utilizarea programelor spion de către stat, aplicând totodată garanțiile menționate mai sus, sistemul de justiție elen să facă dreptate pentru spionajul ilegal și ilegal asupra profesioniștilor din mass-media într-un mod rapid, independent și transparent, folosind probele furnizate de investigațiile jurnaliştilor și tratând cazurile specifice ca pe o infracțiune (mai degrabă decât ca pe o infracțiune care expiră). după cinci ani), Guvernul și Parlamentul să se abțină de la a lua orice măsuri care slăbesc independența funcțională a ADAE și să se asigure că organismul este liber să își îndeplinească mandatul de a investiga interceptările telefonice fără presiuni politice”, arată reprezentanții misiunii, potrivit ecpmf.eu.
Măsuri executorii împotriva impunității pentru crimele împotriva jurnaliștilor
Cu uciderea nerezolvată a reporterului de criminalitate Giorgios Karaivaz ca exemplul cel mai grav, această misiune a constatat că atacarea unui jurnalist din Grecia continuă să rămână nepedepsită în aproape toate cazurile. „Salutăm arestarea în aprilie 2023 a doi presupuși asasini în legătură cu uciderea lui Karaivaz, cu toate acestea, cazul rămâne într-o stare de impunitate, deoarece intermediarii și mintea care a ordonat acțiunea nu au fost reținute și nicio condamnare nu a fost asigurată. Această întârziere în asigurarea justiției trimite un semnal îngrijorător că impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor este tolerată. Alte anchete privind atacurile fizice grave asupra jurnaliştilor au urmat un curs similar, cum ar fi uciderea lui Sokratis Giolias în 2010 şi cele 11 atacuri fizice asupra caselor de presă şi caselor jurnaliştilor din 2019. Încă două acte recente de violenţă şi ostilitate împotriva jurnaliştilor Giorgos Papachristos (Ta Nea) și Kostas Vaxevanis (Documento), subliniază necesitatea unei acțiuni urgente”, arată reprezentanții misiunii organizațiilor internaționale de presă.
Litigiile abuzive, menite să reducă la tăcere vocile critice
Atunci când jurnaliștii din Grecia raportează critic despre afaceri puternice și interese politice, posibilitatea de a se confrunta cu acțiuni legale abuzive sau frivole planează asupra lor. „În timpul misiunii, am auzit de la mai mulți jurnaliști care se confruntă cu procese strategice împotriva participării publice (SLAPP) și alte litigii abuzive din partea politicienilor și proprietarilor de afaceri care acuză reporterii de defăimare sau încălcarea altor legi, inclusiv GDPR, pentru raportarea lor despre afaceri politice, infracțiuni de mediu, corupția și alte chestiuni de interes public. Acest abuz cu arme ale sistemului juridic civil și penal servește nu pentru a căuta o despăgubire legală proporțională, ci mai degrabă pentru a reduce la tăcere vocile critice, obținând resurse financiare și umane, deoarece reporterii și redacțiile trebuie să petreacă o cantitate excesivă de timp în instanță pentru a se apăra împotriva acuzațiilor fără temei. În special pentru publicațiile mai mici și jurnaliștii independenți, SLAPP reprezintă o amenințare existențială, deoarece adesea compensația cerută depășește cu mult resursele lor, ceea ce exacerbează și mai mult efectul lor de înfrigurare dincolo de jurnalistul vizat”, punctează Media Freedom Rapid Response.
Independența mass-media și pluralismul
Ecosistemul media grecesc continuă să sufere din cauza multiplelor provocări sistemice și pe termen lung care afectează negativ peisajul jurnalismului independent și al libertății presei. Multe dintre aceste probleme pot fi urmărite în criza financiară și economică prelungită a țării, care a slăbit grav piața mass-media și a adâncit „amestecarea toxică a presei cu interese politice și de afaceri”, arată reprezentanții organismelor internaționalșe de presă. În timp ce piața media rămâne dens populată, polarizarea politică este profund înrădăcinată, iar pluralismul media este slab.
Deținerea mijloacelkor mass-media majore de către dinastii familiale și magnați de transport maritim, mulți dintre ei au legături politice și interese de proprietate încrucișată în industrii dependente de contractele de stat expune aceste mass-media la potențiale conflicte de interese și le slăbește independența editorială. „Drept urmare, deși actele directe de cenzură sunt rare, autocenzura este răspândită în profesia de jurnalist în Grecia și anumite subiecte sunt înțelese pe scară largă ca fiind interzise. Precaritatea economică a jurnaliștilor din Grecia, cauzată de salariile mici și protecția slabă a industriei îi lasă pe profesioniștii media mai vulnerabili la presiunile editoriale. Slăbiciunile economice de pe piața mass-media expun, de asemenea, mass-media greacă la captare de către interesele personale”, adaugă semnatarii apelului.
Deși în ultimii ani Guvernul a implementat mai multe reforme normative și legale pentru a încerca să rezolve aceste probleme, până în prezent impactul lor rămâne neclar. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com