Un nou text de compromis privind Actul european pentru libertatea presei, de la Președinția suedeză a Consiliului UE, propune modificări, inclusiv pragul de aplicare a normelor de transparență privind alocarea fondurilor publice și prevederile care acoperă programele-spion și protecția surselor.
Noua lege a mass-media este menită să sporească transparența în proprietatea mass-media și să consolideze pluralismul sectorului. Textul de compromis, văzut de EURACTIV, urmează să fie discutat în cadrul Grupului de lucru Audiovizual și Media, pe 30 mai.
Legislația a atras, totuși, controverse în mai multe puncte până acum, multe grupuri ale societății civile susținând că nu merge suficient de departe, iar guvernele naționale apărându-și controlul asupra reglementării mass-media – în mod tradițional o competență a statelor membre – și plângându-se că merge… prea departe.
Printre modificările propuse în textul de compromis de la Stockholm se numără o modificare a formulării referitoare la cei care sunt protejați în prevederile care acoperă sursele jurnalistice și programele-spion. Propunerea include măsuri pentru a împiedica statele membre să oblige jurnaliştii să-şi dezvăluie sursele sau să folosească programe- spion împotriva furnizorilor de servicii media.
Textul propune, de asemenea, o modificare a articolului care acoperă alocarea fondurilor publice pentru publicitate și achizițiile de stat. Noul text de compromis precizează că statele membre pot „exonera guvernele subnaționale ale entităților teritoriale cu mai puțin de 100.000 de locuitori”, precum și orice entități controlate direct sau indirect de acestea, de obligațiile relevante de raportare.
Noul text mai precizează că imaginea de ansamblu și evaluarea viitoare a funcționării pieței ar trebui să includă atenția asupra impactului platformelor online. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com