◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.05.2024

România. Conștientizăm
ce vine?

Consumul de alcool

Românii sunt campioni incontestabili la consumul de alcool, conform unui raport OMS, cu o medie impresionantă de 17 litri pe persoană pentru persoanele cu vârsta de 15 ani și peste, comparativ cu media globală de 5,5 litri (https://www.stiripesurse.ro/campioni-incontestabili-in-romania-se-bea-cel-mai-mult-alcool-dintre-toate-tarile-din-lume-oms_3256775.html, postat pe 11 martie 2024).

Statisticile unui raport al OCDE au arătat că, în 2019, până la 55% din toți bărbații adulți români erau mari consumatori episodici de alcool: asta însemna că unul din trei adulți a dat pe gât șase băuturi standard într-o singură ședință cel puțin o dată pe lună. „Această mică țară din sud-estul Europei, care găzduiește o populație relativ modestă de 19,7 milioane de locuitori, se pare că se mândrește cu o cultură a băuturii care este la fel de înrădăcinată ca și peșterile sale și la fel de îndrăzneață ca și munții săi“, notează americanii de la Tasting Table.

 

EPPO investigheză fraudele cu fonduri europene și TVA

Parchetul European (EPPO) a deschis în 2023 un număr de 215 dosare legate de fraudarea fondurilor europene în România, cu un prejudiciu total estimat la 1,87 miliarde euro, conform raportului de activitate pentru 2023 ((https://cursdeguvernare.ro/eppo-parchetul-european-dosare-fonduri-ue-anchetate-ue-romania. html, postat pe 4 martie 2024): în total, EPPO are 260 de investigații active în România, cu un prejudiciu total de aproape două miliarde de euro.

Rezultatele principale ale activității EPPO în țara noastră sunt următoarele: a) 7 condamnări definitive, fără nici o achitare; b) 29 de persoane au fost deja inculpate în dosarele realizate de EPPO, iar în 7 dosare s-au înregistrat proceduri simplificate, în care inculpații și-au recunoscut vina; c) cele mai multe dosare privesc fraude cu fondurile destinate dezvoltării regionale, urmate de fraudele cu proiecte din agricultură și fondurile PNRR.

 

Necesarul de forță de muncă înalt calificată

România va avea nevoie, până în 2030, de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate, în condițiile în care populația îmbătrânește, iar tinerii sunt din ce în ce mai puțini pe piața muncii, arată o analiză Bucharest Center fo Economy & Society (CES Bucharest) (https://cursdeguvernare.ro/piata-muncii-va-avea-nevoie-peste-600000-persoane-inalt-calificate-pana-in-2030.html): în următorul deceniu, România va avea un număr triplu de persoane active cu vârsta de peste 65 de ani. O creştere cu 10% a ponderii populaţiei active cu vârsta de peste 60 de ani reduce cu 5,5% creşterea PIB pe cap de locuitor. România este pe locul 17 la nivel global la fenomenul migraţiei populaţiei, menționează autorii analizei CES Bucharest.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupaţiile care necesită forţă de muncă înalt calificată precum specialişti în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătăţii, vor înregistra creşteri ale cererii cu 624.000 de persoane (în medie, 100.000 persoane/ an). Facultăţile de profil din ţară, atât cele de stat cât şi cele private, furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40.000 de absolvenţi ai acestora, conform estimării realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În acelaşi timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu şi redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piaţa muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilităţi adaptate cerinţelor actuale ale pieţei, precum ar fi competenţele de digitalizare şi automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în ultimii ani, între 2012 şi 2022, vârsta medie a populaţiei rezidente din România crescând de la 40,8 la 42,3 de ani, arată datele INS. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu 2031-2040, România ar putea avea nevoie pe piaţa muncii de un număr triplu de persoane active cu vârsta de peste 65 de ani.

 

Recomandările OECD

În Studiul Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), se recomandă tranziția treptată către o impozitare progresivă a salariilor și calculul impozitelor pentru proprietățile imobiliare să aibă pe baza valorii de piață a proprietății (https://cursdeguvernare.ro/raportul-ocde-pe-romania-principalele-idei-recomandari-impozitare-progresiva-a-salariilor-si-cresterea-impozitelor-pe-proprietate.html, postat pe 12 martie 2024): aceste măsuri vizează o reformă fiscală, prin care să crească încasările și să se reducă în continuare cheltuielile publice.

OECD atrage atenția asupra progresului lent în corectarea dezechilibrelor fiscale și arată că eforturile pentru a elimina risipa cheltuielilor administrației centrale ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor; de asemenea, susține necesitatea reformării sistemului fiscal pentru a încetini creșterea datoriei publice până la un nivel sustenabil, fără a se încetini dezvoltarea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor.

Studiul subliniază alinierea politicii fiscale cu politica monetară a BNR care a fost nevoită să ridice dobânda cheie de la 1,25% la finele anului 2021 la 7% în prezent, cel mai ridicat nivel de după criza financiară globală.

 

Scăderea populației rezidente, respectiv a tinerilor

Populația rezidentă a României a scăzut între ultimele recensăminte – din 2011 și 2022 – cu peste un milion de persoane, dar mai grav este că minusul provine aproape integral din categoria tinerilor, adică a celor cu vârste între 15 și 34 de ani. Pe piața muncii au intrat generații tot mai reduse, în rândul cărora s-au înregistrat procente record de abandon școlar.

Aceste fenomene se translatează în contribuții la pensii și sănătate în coborâre, din care vor trebui susținute pensiile și cheltuielile cu sănătatea ale unei populații de pensionari record în România.

Ponderea tinerilor în populația rezidentă generală a coborât, astfel, de la 27,37% în 2011, la 23,61% în 2022, în principal din cauza scăderii natalității din anii ’90 și începutul anilor 2000, dar și a migrației, în deceniul dintre cele ultimele două recensăminte, peste 100.000 de tineri  stabilindu-se definitive în străinătate.

Conform unui studiu al Consiliului Economic și Social (CES), șansele educaționale ale tinerilor de acum sunt net superioare celor ale generațiilor anterioare. Proporția tinerilor adulți din grupa de vârstă 20-24 de ani care au absolvit liceul sau școala profesională este cu aproape 10% mai mare decât în grupa de vârstă activă. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au de două ori mai multe șanse de a avea studii superioare absolvite decât generația activă. În 2019, proporția populației în vârstă de 30-34 de ani care a absolvit studiile superioare era de 25,8%.

 

Recorduri nedorite

 Cohorta ce a susținut în 2023 examenul de Evaluare Națională a pierdut în ciclul primar și gimnazial 10,4% din elevi, cu o rată de abandon de 7,4%. Acești tineri vor avea șanse reduse de a încasa venituri superioare salariului minim pe economie.

 Rata șomajului tinerilor de până la 25 de ani a sărit din nou de 22% în ianuarie 2024, după ce în 2023 coborâse la 21,3%. Rata șomajului populației de vârstă activă a fost de 5,7%.

 Rata tinerilor care în 2022 nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, a fost de 19,8% în România, cea mai ridicată din UE.

 Deși rata sărăciei pentru copiii și tinerii sub 18 ani a scăzut semnificativ în ultimii ani, această categorie rămâne grupul cel mai afectat de sărăcie, cu mult peste cea procentul adulților. România avea în 2022 cel mai mare procent din UE al tinerilor aflați în risc de sărăcie şi excluziune socială (37,9%).

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Un comentariu pentru “România. Conștientizăm
ce vine?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *