La data de 17 octombrie 2003, în cadrul celei de-a XXXII-a sesiuni a Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație (UNESCO) a fost adoptată Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
În accepțiunea acesteia „prin patrimoniu cultural imaterial se înțeleg: practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, abilitățile, – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora – pe care comunitățile, grupurile și, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural”.
Scopul Convenției constă în: „salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităților, grupurilor și indivizilor care ajută acestora; sensibilizarea la nivel local, național și internațional, asupra importanței patrimoniului cultural imaterial și recunoașterii sale reciproce; cooperarea și asistența internațională.
Dintre elementele românești de patrimoniu au fost acceptate pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: ritualul Călușului, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc din România, tehnici tradiționale de realizare a scoarței, Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie, arta bluzei tradiționale cu broderie pe altiță, tradiții de creștere a cailor de rasă lipițană.
Pe data de 20 octombrie 2023, cu ocazia împlinirii a doisprezece ani de la adoptarea Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București a organizat o activitate pe această temă, în cadrul Atelierelor „Brăiloiu” al căror coordonator a fost doamna cercetător Irina Balotescu.
Participanții au fost cercetători din țară și din străinătate.
Activitățile s-au desfășurat pe mai multe secțiuni: „Perspective etnologice asupra personalității și activității lui Dimitrie Cantemir”, „Impactul mass-mediei și al tehnologiei digitale asupra proceselor de remodelare a tradițiilor”, „Două decenii de la aplicarea Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial”, Expoziție fotografică „Peisajul cultural carpatic – Transhumanța în Țara Loviștei”.
În încheiere, doamna academician Cornelia-Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, a rostit alocuțiunea „Scurte observații asupra proceselor de salvgardare ale patrimoniului cultural imaterial” în care a insistat asupra necesității de a se crea areale culturale protejate și în România.
Elena Trifan