Orașul italian Prato a fost un centru textil încă din Evul Mediu și reciclează lâna de la mijlocul secolului al XIX-lea – de aproximativ 200 de ani. O tradiție născută din necesitate și sărăcie, reciclarea țesăturilor poate deschide calea către o modă mai durabilă.
Industria „înghite” 931 miliarde de metri cubi de apă pe an
Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume. Înflorește în magazinele puternic luminate și centrele comerciale – îmbrăcăminte ieftină și „fast fashion”. Producția a explodat în întreaga lume… împreună cu emisiile sale toxice și impactul devastator asupra mediului. Industria textilă este al treilea consumator de apă și pământ și ocupă locul cinci din perspective utilizării materiilor prime primare și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Fundația Ellen Macarthur a publicat un raport, estimând că sectorul folosește între 792 și 931 de miliarde de metri cubi de apă pe an în producția de textile – de la cultivarea bumbacului până la vopsire și tratamente. Acesta este echivalentul a 4% din toată extracția de apă dulce la nivel global. Datorită unei legi vechi care interzicea importul de lână brută, orașul a devenit lider în reciclarea materialului, producând 15% din textilele reciclate din lume. Compania italiană Comistra este lider în reciclarea lânii. Această afacere veche de un secol dă o nouă viață tonelor de cârpe uzate, care ajung în acest depozit în fiecare zi, potrivit Euronews. „60% din materiile prime sunt destinate reutilizarii. Aproximativ 35% vor fi reciclate si in jur de 5% vor fi aruncate sau termovalorizate. Hainele ajung in aceste saci si sunt sortate manual. Asa decidem ce va fi refolosit sau reciclat”, spune Alice Tesi, șefa Marketing Comistra. Odată sortată după culoare, lâna este redusă la fibre și regenerată de mașini. După revenirea la starea de materie primă, aceasta este amestecată pentru a face fire și țesături care vor reapărea în haine noi. În plus, apa folosită în proces este reciclată și refolosită.
85% din textile ajung în gropile de gunoi
Cumpărăm din ce în ce mai multe haine, dar acestea durează jumătate din timp. Adesea ajung în gropile de gunoi, departe de Europa, în afara vederii. În Europa, mai puțin de jumătate din hainele uzate sunt colectate pentru reutilizare sau reciclare atunci când nu mai sunt necesare și doar 1% ajung să fie reciclate în haine noi. Potrivit Comisiei Europene, în 2022, consumul european de textile are al patrulea cu cel mai mare impact asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și mobilitate.
Este încă posibilă o schimbare de paradigmă durabilă? Prato înceracă să semonstreze că da. Situat la doar câțiva kilometri de capitala Renașterii, Florența, orașul este un hub al economiei circulare.
Pentru Fabrizio Tesi, CEO al Comistra, această politică este calea de urmat pentru a fi mai responsabili cu producția noastră de îmbrăcăminte: „Când proiectăm o îmbrăcăminte, trebuie să ne gândim la ea în așa fel încât, atunci când viața sa se încheie, să poată fi ușor reparată, reciclată și refolosită. Este ceea ce numim cercul magic al economiei circulare. Astăzi, avem o oportunitate grozavă. Green Deal și Europa ne arată calea”.
Fast fashion este un termen folosit pentru a descrie îmbrăcămintea ieftină produsă rapid de comercianții de pe piața de masă ca răspuns la ultimele tendințe. În 2018, Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite a publicat un raport în care afirma că 85% din textile ajung în gropile de gunoi. Aceasta reprezintă 21 miliarde de tone pe an. (redacția UZPR)
Foto: Alan Frijns/Pixabay