În articolul Luigi Cazzavillan și „Universul” („Universul”, nr. 150 din 5 iunie 1933, p. 8), Panait Macri a consemnat: „Luigi Cazzavillan s-a născut în Italia, la Arzignano, jud. Vicenza, în ziua de 4 ianuarie 1852. După ce termină școala primară, intră în liceu. La 18 ani s-a înrolat în trupele lui Garibaldi unde s-a distins și a dobândit gradul de sublocotenent. După ce s-au risipit batalioanele lui Garibaldi, Cazzavillan a trecut în 1876 în Serbia și s-a înrolat în armata sârbă care lupta pe atunci contra Turciei. Acolo, pentru actele sale eroice, a fost înaintat la gradul de locotenent și decorat pe rând cu medalia de argint, cu medalia de aur și cu crucea „Iahova”. Un an mai târziu, în 1877, Luigi Cazzavillan a venit la București și a rămas la noi. A fost numit profesor de limba italiană pe la liceele din capitală. Cazzavillan a iubit mult România, a iubit-o ca pe o a doua sa patrie. Niciodată nu l-a auzit nimeni să spuie vreun cuvânt rău la adresa ei sau a poporului român. Era un caracter mare și nobil”.
Iar R. Seișanu, în articolul Istoricul ziarului „Universul” 1884-1933 („Universul”, nr. 150 din 5 iunie 1933, pp. 5, 7), afirma: „Luigi Cazzavillan a fost fondatorul ziarului „Universul” (primul număr având data de luni, 20 august 1884), un ziar popular cu caracter informativ și enciclopedic, – un amestec de buletin informativ – cronică variată – revistă pentru toți. Redacția și administrația erau în Calea Dorobanților nr. 8, în același local unde se afla „Tipografia româno-italiană”. De la primul număr, „Universul” a bătut recordul tirajului. El a fost tipărit în 5000 de foi. Acest tiraj s-a menținut câtva timp și apoi, treptat-treptat, a sporit. Luigi Cazzavillan avea simțul actualității și dorința de a pune la dispoziția publicului cititor din România un ziar cât mai bine făcut, cu o materie variată și interesantă, care să fie și un îndrumător și un îndemn pentru fapte bune”.
Pentru activitatea rodnică ce a desfășurat-o în serviciul țării, al românismului și al cauzelor drepte, Luigi Cazzavillan, directorul ziarului „Universul”, a fost decorat de regele Carol I, prin decretul nr. 650 din 10 februarie 1900 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 72/1900), cu Ordinul „Coroana României” în gradul de Cavaler.
Prezentăm, apelând la heraldică, la sigilografie și la faleristică, descrierea decorației și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale și de la Muzeul Jandarmeriei Române.
Ordinul „Coroana României” a fost instituit prin legea nr. 1.244 din 10 mai 1881 și avea scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Potrivit Regulamentului Ordinului „Coroana României” nr. 2.002 din 6 august 1885 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): „decorațiunea acestui Ordin este o cruce cu ramuri egale; fiecare ramură e de smalț roșu având împrejur o dungă albă; între ramuri, cifra regală. În mijlocul crucii e un medalion cu două fețe: partea de deasupra conține coroana regală de oțel, pe smalț roșu; împrejur, pe un cerc de smalț alb, este scris, în partea superioară: PRIN NOI ÎNȘINE, și în partea inferioară, 14 MARTIE 1881. Reversul medalionului poartă scris la mijloc, pe smalț roșu: 10 MAI; și împrejur, pe un cerc alb: 1866, 1877, 1881. Crucea e atârnată de o panglică albastru-închis, cu câte o dungă pe fiecare latură de culoarea oțelului. Cavalerii poartă pe partea stângă a pieptului, atârnată de panglică, crucea prescrisă mai sus, în mărime de 40 mm, având cifra regală, între ramuri, de argint”.
Laurențiu-Ștefan Szemkovics
(Revista UZP nr. 30/2023)