Am reuşit să mă angajez la Societatea Română de Radiodifuziune abia după căderea comunismului, în 1990. Aveam deja prieteni acolo, atât la Programul 3 (România Tineret), cât şi la România Cultural. Titus Vîjeu, mentorul meu în ale Radioului, a făcut primul pas. Astfel, am fost angajat la Programul 3. Pe vremea aceea avea un prestigiu aparte. Fusese cel mai puţin compromis de cenzura comunistă. Unele emisiuni înregistrau audienţe fabuloase, celelalte foarte bune sau bune. Pe autorii lor îi împingeau înainte standardele propriei conştiinţe profesionale. Ce timpuri incredibile!
Atmosfera era acolo ca-ntr-o familie. După zguduirea din 1989, d-na Sofia Șincan, fostă redactor-șef și rămasă până astăzi o legendă a redacției Programului 3, a decis să demisioneze. Vechii jurnalişti au luat atunci hotărâri de o profundă onestitate, printre care şi aceea de a-şi alege prin vot direct şefii. A rezultat una din cele mai bune echipe de conducere pe care le-am cunoscut.
Marius Grozea – redactor-şef, Titus Vîjeu, redactor-şef adjunct şi realizatori cu experienţă, precum Gabriela Mantu, sunt cei care m-au învăţat meserie. Astfel, perioada aceea a devenit pentru mine o epocă a formării cu profesionişti de o calitate umană unică. Această amintire le domină autoritar pe toate celelalte, făcându-le nesemnificative. Bun sau rău, eu nu sunt decât un produs radiofonic 100% al Programului 3.
Din păcate, conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune a hotărât sugrumarea treptată a Programului 3, în favoarea Programului 1 (România Actualităţi), care trebuia să-şi recapete urgent cota de piaţă şi prestigiul pierdut. Au început să fie invocate, din senin, dificultăţi financiare precum şi deficitul de materiale elementare (bandă magnetică). Numirea Jeanei Gheorghiu (Dumnezeu s-o ierte!) pe postul de director al Programului 3 – România Tineret a avut un singur scop: distrugerea definitivă a structurii şi audienţei acestuia. Ceea ce era de înfăptuit, s-a înfăptuit.
Epopeea şi, până la un punct, tragedia Programului 3 reflectă istoria României din acea perioadă. Structuri care aveau toate condiţiile unor poveşti de mare succes, în urma unor interese oculte s-au prăbuşit, supravieţuind doar drept simple umbre. Totuşi, atât timp cât vom trăi noi, cei ce am fost în fenomenala, frumoasa, entuziasta și super profesionista Arcadie a Radioului românesc, gloriosul Program 3 de odinioară trăieşte şi el!
Radu Comănescu
(Revista UZP, nr. 29/2023)