◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro10.05.2024

De la slogan la fenomen: mari orașe elimină asfaltul și pavajele pentru a face loc pământului și naturii

Din Australia până în SUA, autoritățile și cetățenii înlătură întinderile inutile de beton și de asfalt, permițând naturii să le ia locul.

Ideea de „depavare” este una simplă – înlocuiți cât mai mult beton, asfalt și alte forme de amenajare dură cu plante și pământ. Fenom,enul este în extindere încă din Există din cel puțin 2008, când a fost fondat grupul Depave în Portland, SUA. Potrivit BBC, Susținătorii afirmă că depavarea permite apei să pătrundă în pământ, ceea ce reduce inundațiile în perioadele de ploaie abundentă și ajutând asfel „spongiozitatea” orașelor. Plantele native ajută fauna sălbatică să se agațe în spațiile urbane, iar copacii măresc umbra, protejând rezidenții de valurile de căldură. Injectarea de verdeață pe străzile orașului poate chiar îmbunătăți sănătatea mintală a oamenilor.

Odată cu adâncirea crizei climatice, unele orașe și chiar regiuni întregi încep să adopte depavarea ca parte a strategiilor lor de adaptare la climă. În Portland s-a eliberat de astfalt și de pavaj o suprafață suprafață echivalentă cu aproape patru terenuri și jumătate de fotbal.

Green Venture, o organizație non-profit de mediu din Ontario, Canada, a fost inspirată de aceste proiecte de depanare – Giuliana Casimirri, director executiv, explică cum voluntarii au început să insereze grădini în miniatură pline cu copaci într-un cartier degradat din orașul Hamilton.

Studiile au demonstrat că suprafețele impermeabile din grădini precum betonul cresc riscul de inundații în zonele urbane.

În cele mai multe părți ale lumii, depavarea poate fi încă descrisă ca o activitate marginală. „Vom avea nevoie de o scară de investiții care să aibă mult mai multe zerouri. Este chiar bine să ne gândim la depavare și ecologizare ca la introducerea unui nou tip de infrastructură într-un oraș. Necesită același nivel de planificare și de investiții ca, să zicem, o nouă cale ferată”, spune Thami Croeser, de la Universitatea RMIT, Centrul de Cercetare Urbană din Melbourne.

În Europa, unele municipalități au început să trateze cu seriozitate subiectul – locuitorii Londrei sunt chiar încurajați să-și depaveze grădinile. Și orașul Leuven, din Belgia, îmbrățișează în mare măsură trendul – cartierul Spaanse Kroon, care găzduiește aproximativ 550 de oameni, este una dintre cele mai recente ținte ale unei inițiative de depavare și de reinstalare a naturii. Planurile presupun îndepărtarea unor volume semnificative de asfalt din zona rezidențială și forțarea mașinilor să împartă aceeași porțiune de drum cu pietonii și bicicliștii.

De asemenea, Franța „oficializează” depavarea, spune Gwendoline Grandin, ecologist la Agenția Regională pentru Biodiversitate Île-de-France. La nivel național, guvernul francez a pus la dispoziție 500 milioane de euro pentru ecologizarea urbană. Unele dintre proiectele aflate în desfășurare sunt de dimensiuni semnificative, cum ar fi o fostă zonă de parcare în apropierea unei păduri din regiunea Parisului – o suprafață de 45.000 mp a fost asfaltată, iar acum, terenul plan este remodelat pentru rigole care captează apa, întreaga zonă fiind în curând plantată. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *