Cele 39 de ore pe care o jurnalistă de investigație franceză le-a petrecut în custodia poliției și percheziționarea locuinței ei au evidențiat lacunele legii Franței care protejează confidențialitatea surselor jurnaliştilor. Organizația Reporteri fără frontiere (RSF) își reiterează apelul pentru revizuirea legii.
Potrivit rsf.org, reporterul site-ului francez de știri de investigații Disclos, Ariane Lavrilleux, a fost eliberată de la sediul poliției din Marsilia, unde a fost reținută timp de aproape două zile și audiată pentru că ar fi obținut și dezvăluit informații care constituiau o „secret de apărare națională”. Percheziționarea locuinței ei și examinarea conținutului computerului, interogarea jurnalistei de către agenția națională de informații a Franței, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI), cu scopul de a descoperi sursa dezvăluirilor sale și posibilitatea ca aceasta să fie plasate sub anchetă judiciară oficială au evidențiat, toate, slăbiciunea protecției surselor jurnaliştilor în temeiul Dreptului francez.
Conform Legii Franței privind libertatea presei (cunoscută și sub numele de „legea din 1881”), niciun jurnalist nu poate fi obligat să-și dezvăluie sursele. Iar datele obținute într-o percheziție care vizează un jurnalist trebuie să fie sigilate și ar putea fi deschise și adăugate la dosarul anchetatorilor doar dacă sunt autorizate de un „judecător de libertăți și detenție” special. Dar, conform unui amendament din 2010, anchetatorilor li se permite să încalce confidențialitatea surselor jurnaliștilor „direct sau indirect” dacă există o „cerință imperativă în interesul public”.
Cele trei deficiențe majore ale legii privind protecția surselor, din perspective RSF, sunt:
conceptul de „cerință imperativă în interesul public” este extrem de vag și permite anchetatorilor să abuzeze de puterile lor de investigație pentru a identifica sursele jurnaliştilor sau pentru a-i împiedica să dezvăluie informaţii de interes public; autoritatea (poliție, procuror, judecător) care decide să încalce confidențialitatea sursei unui jurnalist o face din proprie autoritate – nu are nevoie de permisiunea sau aprobarea unei autorități independente de anchetă; o încălcare evidentă a confidențialității sursei este în prezent sancționată doar cu anularea procedurii, însă autorul acestei încălcări nu are nicio răspundere penală.
RSF solicită o revizuire a legislaţiei care protejează confidenţialitatea surselor jurnaliştilor din Franţa. Legea privind libertatea presei ar trebui să includă garanții mult mai stricte pentru a se asigura că jurnaliștii pot proteja în mod eficient identitatea surselor lor atunci când investighează în interes public. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, acest drept este „una dintre pietrele de temelie ale libertății presei”, iar protecția sa este esențială pentru jurnalismul de investigație. (redacția UZPR)
Foto: Facebook