Odată cu trecerea continuă de la site-urile de știri gratuite la cele care necesită abonament pentru acces, cercetătorii au ridicat întrebări cu privire la efectele asupra cunoștințelor despre știri și a înțelegerii de bază a faptelor cheie despre afacerile publice. Într-o lume a paywall-urilor, cum poate jurnalismul să ofere știri de calitate pentru toată lumea?
Această întrebare pare deosebit de relevantă pentru tinerii despre care se presupune că sunt mai puțin interesați de știri și mai puțin dispuși să plătească pentru ele – și, prin urmare, mai puțin probabil să dezvolte obiceiuri de abonare la știri. Deși studiile anterioare au analizat multe aspecte ale dorinței oamenilor de a plăti știrile, ele nu au analizat experiența calitativă a știrilor bazate pe abonament, în special pentru utilizatorii tineri, care nu se abonează. Marianne Borchgrevink-Brækhus și Hallvard Moe, ambii reprezentând MediaFutures în cadrul Departamentului de Știința Informației și Studii Media de la Universitatea Norvegiană, din Bergen, încearcă să răspundă la această întrebare. Cercetarea a fost efectuată în Norvegia, ceea ce, susține niemanlab.org, „creează un context de caz interesant pentru studierea experiențelor cu conținut plătit, deoarece este considerată cea mai matură piață din lume pentru știri online bazate pe abonament”.
Non-abonații, „atât dispuși, cât și interesați” de informații
Cercetătorii nu au fost preocupați doar de disponibilitatea oamenilor de a plăti pentru știri, ci s-au concentrat și pe „situațiile de viață ale oamenilor și pe rolul mass-media în viața lor de zi cu zi”, cartografiind „obișnuințele de știri și media, interesele și sursele de știri preferate”. S-a descoperit astfel că experiențele participanților la studiu cu știrile bazate pe abonament pot fi contextualizate în trei moduri: oamenii caută în mod activ știri (de la câteva ori pe săptămână la câteva ori pe zi) și, de-a lungul timpului, au gravitat către opțiuni gratuite și site-uri naționale de știri gratuite), pe măsură ce mai multe organizații de știri online au început să plătească pentru conținut. De asemenea, mulți participanți au vorbit despre verificarea regulată a site-urilor care aveau abonamente și, chiar dacă nu aveau acces pentru că nu plăteau pentru asta, aveau strategii de soluționare – de exemplu, împrumutarea unei date de conectare, citind comentariile de pe rețelele de socializare pentru a obține esența unui articol sau bazându-vă pe familie și prieteni. Cheia aici este că „astfel de strategii au fost mobilizate pentru povești sau probleme specifice, nu ca un obicei general”. Dar faptul că oamenii ar face atât de mult pentru a avea acces la o poveste de interes sugerează că, „departe de a fi ezitanți, non-abonații pot fi atât dispuși, cât și interesați de știri”. Al treilea punct contextual descries de cercetătorii norvegieni este că nu s-a găsit nicio legătură între oamenii care nu plătesc pentru știri și o opoziție generală față de ideea de a le plăti. „Dimpotrivă, oamenii și-au exprimat conștientizarea scăderii veniturilor din publicitate și scăderea cititorilor tipărite și au recunoscut nevoia furnizorilor de știri de a percepe taxe pentru conținut”. Pe de altă parte, însă, participanții la studiu au fost frustrați de faptul că anumite tipuri de știri – în special știri pe care le considerau vitale pentru toată lumea – nu sunt liber accesibile pentru non-abonați.
„Un supliment la obiceiurile deja existente”
Sudiul oferă repere importante editorilor. Prima experiență este lipsa de exclusivitate, inclusiv sentimentul că conținut similar poate fi găsit în altă parte gratuit. A doua experiență: abonamentele necesită prea mult timp. În acest caz, în loc să-și vadă abonamentul de testare de o lună ca un înlocuitor pentru soluțiile lor anterioare pentru accesarea conținutului cu plată, mulți dintre participanții la studiu au folosit abonamentul în primul rând ca un supliment la obiceiurile de știri deja existente.
Al treilea tip de experiență au fost modelele de plată neatractive, ceea ce poate nu este o surpriză pentru oricine a experimentat frustrarea de a încerca să înceapă și să oprească abonamentele de știri online. Așa cum participanții la studiu s-au simțit „legați” de abonamente în termeni de timp, ei s-au simțit, de asemenea, prea strâns legați și din punct de vedere financiar – și au descris această reticență de a se angaja la o singură sursă de știri în contextul mai larg al oboselii abonamentelor. „O observație generală bazată pe analiza noastră este că acești tineri non-abonați și-au exprimat o preferință puternică pentru multi-perspectivism în utilizarea știrilor. Au inclus o multitudine de surse naționale și internaționale, erau cunoscători de tehnologie, știau să manevreze modelele în căutarea informațiilor și erau pragmatici, dar nu naivi atunci când căutau informații accesibile. O preferință generală cheie a fost libertatea de a nu fi legat de un abonamentarată autorii cercetării”. (redacția UZPR)
Foto: Marek Levak/Unsplash