Pe bătrânul nostru pământ se mai petrec, câteodată, și miracole. Nu știu de ce, dar eu aștept un miracol: reînvierea presei scrise tipărite! Căci drumul publicisticii tipărite – ca şi al existenţei noastre – trebuie să meargă înainte. Un ziar tipărit are avantajul că se păstrează mai uşor şi, pe neaşteptate, formează o colecție gata de consultat oricând avem nevoie. Noi scriem cu pixul propriu, în timp ce alții lucrează cu mijloacele şi resursele altora.
Inventarea online-ului, însă, a schimbat complet ecuația. Ei bine, să spunem cum stau lucrurile în realitate. În lipsa unei legislații clare, întreaga presă va fi grav afectată. Cum de s-a putut întâmpla așa ceva?
Un site web poate pieri într-o secundă, ziarul tipărit poate transmite informația mult timp. Este în folosul societății să încheiem această disputǎ a prezentului? Va fi aşa cum se dorește, va fi aşa cum vor unii
stăpâni… Dar nu poți fi în același timp și angajat la stat, și administrator de afaceri, și mecanic, și ziarist bun.
În prezent, Online-ul stă la aceeaşi masă cu ziarul tradițional. Poziția unui gazetar „tradiţional” este justificată. Codul Fiscal defineşte ZIARUL şi REVISTELE ca fiind orice tipărituri care au cod ISSN, cu obligaţiile fiscale de rigoare. Ziarul tipărit intră conform legii în depozitele bibliotecilor (care au dreptul la Depozitul legal). Amintim aici: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române și alte mari biblioteci din țară. Acest lucru este deopotrivă valabil şi pentru site-uri. Reprezentanții acestora sunt și ei invitați să depună la aceste biblioteci câteva exemplare pe ediție. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă! Acest proverb românesc se potrivește excelent situaţiei existente din domeniul presei scrise. E mai simplu să construim un site, să ne luăm informațiile din mediul online și să fim ziariști de birou. Totul e limpede! Există și o acțiune în clişee stricte. Este o situație ȋngrijorătoare: oricine poate face jurnalism online.
Ignoranță și nepăsare: iată problema noastră socială. Se impune o selectare ce implică mai multă abilitate. Aceste greșeli și altele asemănătoare ne vor costa scump și suntem întristaţi că ele există.
Viitorul ne obligă la a ne adapta la cerinţele societăţii informaţionale și comunicaţionale.
Florenț Mocanu
(„Gazeta Munteniei”, nr. 387)