Gheţarii s-au topit cu o viteză spectaculoasă anul trecut, un fenomen care pare în prezent de neoprit, a avertizat ONU, în condiţiile în care mai mulţi indicatori privind schimbările climatice arată niveluri record.
În raportul său anual privind starea climei la nivel global, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a Națiunilor Unite evidenţiază schimbările survenite pe uscat, în oceane şi în atmosferă, cauzate de niveluri record ale gazelor cu efect de seră care captează căldura. Potrivit OMM, citată de AGERPRES, „gheaţa din Antarctica a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar topirea unor gheţari din Europa a depăşit literalmente recordurile”: „Partida este deja pierdută pentru gheţari, deoarece concentraţia de CO2 este deja foarte ridicată, iar creşterea nivelului mării va continua probabil mii de ani de acum înainte. Topirea gheţarilor nu poate fi oprită dacă nu creăm o modalitate de a elimina CO2 din atmosferă”, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Gheţarii de referinţă pentru care cercetătorii dispun de observaţii pe termen lung au cunoscut o variaţie medie a grosimii mai mare de -1,3 metri între octombrie 2021 şi octombrie 2022, o pierdere mult mai mare decât media ultimilor zece ani. Pierderea cumulată a grosimii gheţarilor după 1970 se ridică la aproape 30 de metri.
Alpii europeni au doborât recordurile de topire a gheţarilor, din cauza unei combinaţii de ninsori scăzute cantitativ iarna, sosirea prafului saharian în martie 2022 şi valurile de căldură între mai şi începutul lunii septembrie.
Situaţia gheţarilor elveţieni este extrem de dramatică. Ei au pierdut 6% din volumul de gheaţă între 2021 şi 2022, comparativ cu o treime între 2001 şi 2022. Pentru prima dată, niciun strat de zăpadă nu a supravieţuit sezonului de topire din vară, chiar şi în cele mai înalte locuri, astfel încât nu a existat nicio acumulare de gheaţă proaspătă.
Nivelul mării – care a crescut cu un ritm ce s-a dublat din 1993 – şi temperaturile oceanelor au atins, de asemenea, niveluri record.