Creșterea cenzurii și represiunea asupra libertății presei pe tot globul au forțat mulți jurnaliști și instituții de presă în exil. Relatarea din străinătate aduce o serie de provocări, inclusiv amenințări și dificultăți de a ajunge la publicul de acasă.
Congresul mondial IPI 2023 și Festivalul de inovație media a reunit editori și organizații de dezvoltare media din Belarus, Polonia, Afganistan, Africa de Sud, Myanmar și Rusia, care au vorbit despre experiențele lor de operare în exil și au împărtășit perspective despre modul în care continuă să facă diferența, în ciuda provocărilor cu care se confruntă. „În ciuda faptului că operăm în exil, avem trei milioane de utilizatori unici pe lună și am reușit să avem un impact”, a declarat Aliaksandra Pushkina, directorul de comunicații pentru postul de știri din Belarus Zerkalo, a apărut după ce regimul Lukașenko a închis TUT.BY, cea mai urmărită platformă media din țară și a reținut câțiva dintre membrii personalului său, inclusiv pe redactorul șef Marina Zolotova și CEO-ul Lyudmila Chekina, potrivit ipi.media.
În Rusia vecină, ca urmare a represiunii dure de către Kremlin asupra presei independente, care s-a accelerat în 2021, instituția de investigație Istories a fost, de asemenea, forțată spre exil. Această mișcare a survenit după ce mai multe organizații media, inclusiv IStories, au fost desemnate drept „organizații indezirabile”, făcând imposibilă operațiunile lor în Rusia. În prezent cu sediul în Praga, Istories continuă să se confrunte cu numeroase provocări, care variază de la amenințări persistente de securitate și complexitatea colaborării cu freelanceri din Rusia până la blocarea constantă a site-ului lor. Cu toate acestea, IStories, dedicată dezvăluirii crimelor de război și corupției rusești, ajunge la milioane de cetățeni ruși, nu doar în orașele mari, ci și în regiuni. „Chiar și un click pe un like de sub postările noastre pe rețelele sociale poate duce la închisoare pentru oricare dintre cititorii noștri. Uneori, mă simt mai puțin ca un jurnalist și mai mult ca un spion, care lucrează pentru a aduna informații din Rusia și a dezvălui adevărul lumii”, a spus Roman Anin, redactorul șef al IStories.
Ș în Africa un număr mare de jurnalişti operează în afara ţării lor de origine, a declarat Christoph Plate, directorul Programului Media Subsahara Africa la Fundaţia Konrad Adenauer. „Există multe zone care îngreunează viața jurnaliștilor și îi forțează pe mulți dintre ei în exil”. Aceștia se confruntă nu numai cu provocări tehnice și existențiale, ci și cu bariere lingvistice și cu absența resurselor esențiale. Din cauza turbulențelor politice, jurnaliștilor nu li se poate garanta că își vor menține statutul protejat în țările gazdă. De exemplu, jurnaliştii din Burundi au căutat adăpost în Rwanda, în timp ce relaţiile dintre cele două ţări erau tensionate.
După preluarea puterii de către talibani, în 2021, jurnalismul a devenit o profesie extrem de periculoasă în Afganistan. „Peisajul media liber s-a redus aproape în întregime în țară. Oamenii nu mai sunt capabili să-i tragă la răspundere pe cei de la putere. 7.000 de reporteri, dintre care 70% femei, și-au pierdut locul de muncă”, a declarat Hasib Danish Alikozai, șeful Serviciului pentru Afganistan la „Vocea Americii”.
Dar echipa a fost pregătită să lucreze în circumstanțe extraordinare pentru a continua să ofere adevărul cititorilor. Acum, serviciul VOA afgan ajunge săptămânal la 7,5 milioane de oameni și are 1,7 miliarde de vizualizări pe digital în total. „Nimeni nu poate sufoca total libertatea de exprimare și libera circulație a informațiilor”, a spus Danish Alikozai.
Lucrul în exil nu este o noutate pentru Khin Maung Win, jurnalist veteran și consultant pentru Mizzima Media, din Myanmar. A lucrat în exil ca jurnalist din 1992 până în 2012, înainte de a se întoarce în țară. Dar după lovitura de stat din 2021, a fost din nou forțat să opereze din străinătate. „Toată presa independentă s-a mutat în zone mai sigure… acum trebuie să ne bazăm pe transmisia prin satelit”, a spus Win. Strategia presupune diversificarea acoperirii publicului prin utilizarea diferitelor platforme – radio, site-ul web și canalele de social media. (redacția UZPR)
Foto: Brenton Pearce/Unsplash