Ne desparte mai puțin de o lună până la deschiderea, la Curtea de Argeș, a Simpozionului Internațional Urmuz, 140-100, o noutate absolută în peisajul cultural și jurnalistic românesc, prima manifestare cu caracter național de acest gen, după Centenarul din 1983, ce se va desfășura în „orașul regal”, între 17-19 martie a.c. Prin bunăvoința domnului academician Gheorghe Păun, directorul revistei Curtea de la Argeș, inițiatorul și, practic, sufletul acestei manifestări ce ar putea avea ca motto una din expresiile preferate ale ale savantului matematician, convertit la literatură: „Argeșul poate, Argeșul face , am primit și afișul acestei manifestări, în fapt un rezumat al celor trei zile dedicate celui mai ilustru „fiu” al urbei, considerat de critica literară internațională drept precursor al avangardismului mondial, inclusiv al mișcării plastice adiacente acest curent, cu reverberații până în zilele noastre.
Practic, Simpozionul argeșean, dar cu anvergură internațională, prin invitații de peste hotare ce vor poposi și vor conferenția cu acest prilej încheie un ciclu de pregătiri și acumulări, inaugurat cu un an în urmă prin reamenajarea mormântului scriitorului, de la Cimitirul Bellu, apoi prin deschiderea, la Curtea de Argeș, chiar în preajma locului unde s-a aflat casa natală a scriitorului, pe Bulevardul Basarabilor, a unei Cafenele cu un nume predestinat, Urmuz, în preajma căreia s-a ridicat, în luna iulie, o impresionantă statuie din piatră de Albești, a lui Urmuz, dar și o Placă memorială ce face referire la destinul literar internațional al marelui nostru compatriot, ambele creații ale artistului plastic Radu Adrian, apoi a unei Expoziții de documente și fotografii dedicate lui Urmuz, și, nu în ultimul rând, publicarea, cu acest prilej, a unui număr impresionant de cărți, studii și articole referitoare la creația urmuziană, toate stimulate de marele eveniment al anului 2023, 140 de ani de la nașterea lui Urmuz și 100 de ani de la moartea sa tragică și prematură. În fine, la inițiativa Asociației Internaționale a Caricaturiștilor, și cu sprijinul UZPR, prin Departamentul Cultural și Filiala Prahova, artistul plastic Nicolae Ioniță, el însuși membru al Uniunii Ziariștilor, a realizat un frumos Album de artă, dedicat lui Urmuz, în care se regăsesc interpretări plastice ale lui Urmuz și ale operei sale, realizate de 180 de artiști din întreaga lume. Se poate spune că, de la „redescoperirea” literară a lui Urmuz, din 1930, apoi de la evenimentul din 1983, ce a marcat Centenarul nașterii lui Urmuz, acest moment aniversar reprezintă al treilea eveniment crucial din destinul postum al lui Urmuz, ce-i va deschide, cu siguranță, calea spre deplina recunoaștere internațională.
Organizată de autoritățile locale argeșene – Consiliul Județean, Primăria orașului, Centrul Cultural „George Topârceanu”, din localitate și, nu în ultimul rând, de Asociația Culturală și de Revista Curtea de la Argeș, ambele conduse de academicianul Gheorghe Păun – dar și cu spijinul substanțial al altor instituții culturale centrale – Academia Română, prin Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual, Muzeul Literaturii Române și UZPR, manifestarea de la Curtea de Argeș se dorește, în primul rând, o deschiderea a Anului Internațional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie, când se vor comemora 140 de ani de la moartea scriitorului. Intre invitații ce vor onora în luna martie, cu prezența lor, comemorarea urmuziană, îi amintim pe profesorul și istoricul literar clujean Ion Pop, apoi pe profesorul și editorul italian Giovani Rotiroti, de la Universitatea Oriente, din Napoli, autorul cărții Când soarele ajunge la solstițiu. Urmuz și scriitorii avangardiști din exil, apărută recent la Editura Aula Magna, a Universității de Vest din Timișoara, pe scriitoarea croată Ana Barnardi, profesorul Imre Joszef Balasz, de la UBB-Cluj-Napoca, scriitorii Florin Dochia, Adrian Alui Gheorghe și George Corbu, pe profesoara Mihaela Albu și profesorul piteștean Lucian Costache, pe criticul Aureliu Goci, publicistul Marian Nencescu și mulți alții.
Între surprizele acestui maraton literar și plastic urmuzian mai menționăm prezentarea, în premieră, a piesei de teatru Urmuz, de Valeriu Butulescu, în interpretarea unui colectiv de actori de la Teatrul „Alexandru Davilla”, din Pitești, precum și expoziția Urmuz văzut de graficienii lumii, la fel, o noutate în arta plastică, realizată și cu sprijinul și sub egida UZPR. Cu acest prilej, vor fi acordate medalii și Diplome celor mai valoroși artiști prezenți în expoziție. Și tot ca o noutate, toate Diplomele sunt creații originale, realizate de artistul plastic, academician Mircia Dumitrescu. Fără a dezvălui toate surprizele, menționăm că aniversarea Urmuz 140-100 va continua până la finele lunii martie, când va avea loc la București, sub egida Academiei Române și a Muzeului Național al Literaturii, o importantă expoziție de artă inspirată de creația urmuziană.
Marian NENCESCU