Vineri, 17 noiembrie 2023, s-au împlinit 105 ani de la inaugurarea, în ziua de 17 noiembrie 1918, a Cimitirului Internațional al Eroilor de la Târgu-Jiu, la o săptămână după plecarea trupelor germane din oraș.
Târgu-Jiul, reședința județului Gorj s-a numărat printre primele orașe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial. După o primă încercare de cucerire a orașului în ziua de 14 octombrie 1916, armatele Puterilor Centrale reușesc să cucerească orașul în zilele de 2 și 3 noiembrie 1916 și l-au părăsit doar peste doi ani, în prima decadă a lunii noiembrie 1918. Ocupația germană a adus multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură și obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.
Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Târgu-Jiului, s-a aflat și
Construirea unui cimitir al celor care au murit în luptele de la Jiu.
În lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), pe care o are și Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, scrisă în anul 1931 de către inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani se descrie, în detaliu, despre realizarea și organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Târgu-Jiu, care a început în anul 1917 de către Comenduirea de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.
Inaugurarea cimitirului internațional de la Târgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, în data de 17 noiembrie 1918.
Ulterior, în cimitirul de la Târgu-Jiu au fost depuse și osemintele câtorva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere”. Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”, din care o copie se află și la filiala gorjeană Cultul Eroilor se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați aici. Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini și români, astfel încât la 30 ianuarie 1929, aici își dormeau somnul de veci 1618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri.
În anul 1927, osemintele căpitanul aviator Vasile Craiu, fiu al Novaciului, „Șoimul de la Mărășești” și primul „As al aviației românești de vânătoare”, mort la 24 august 1918, pe aerodromul din Bârlad au fost aduse la Târgu Jiu și înhumate în Cimitirul Eroilor. Din păcate, astăzi, mormântul său nu mai este cunoscut.
După moartea generalului gorjean Ion Culcer (septembrie 1928), fost Secretar General al Ministerului de Război, comandant al Armatei I aflată pe frontul carpatic al Olteniei, până în toamna anului 1916, Ministru al Lucrărilor Publice în guvernul generalului Alexandru Averescu, în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu, la mormântul acestuia a fost ridicat, în anul 1931, un bust din bronz, operă a sculptorului Oscar Severin, înscris în lista oficială a monumentelor istorice din România. Acest bust a fost furat la data de 10 martie 2010 și nu a mai putut fi recuperat. După 5 ani, urmașii generalului au pus un alt bust dar făcut din piatră.
În anul 1931, gropile eroilor din cimitirul de la Târgu-Jiu erau rânduite ca straturi lungi, delimitate de pajiști de gazon. Crucile de stejar inițiale, cu inscripționări, fuseseră înlocuite parțial, cu cruci de beton inscripționate, în timp ce „la poarta cimitirului se afla permanent o gardă militară”. În aceeași lucrare se arată că „larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața”.
După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1950, în Cimitirul Internațional al Eroilor de la Târgu-Jiu a fost amenajat și un „Cimitir al Eroilor Sovietici” cu un Mausoleu pe care scrie „Glorie eroilor sovietici” și unde își dorm somnul de veci eroii sovietici, acestea fiind așezate pe trei rânduri, cu 42 semne de căpătâi, iar cimitirul este înconjurat de un zid de înălțime mică, din piatră.
Și cum vocația poporului român este ca de cel puțin de 2-3 ori într-un veac să-și reconfirme patriotismul, o valoare incontestabilă a spiritului național, în Revoluția din Decembrie 1989, alte trupuri de eroi aveau să fie înhumate în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu: lt.col. post-mortem Petrescu Dumitru, mort în luptele de apărare a Academiei din Bucureşti, la 24 dec.1989, în vârstă de numai 38 ani și slt. post-mortem Oancea Cristian și el, prinos de jertfă al aceleași revoluții decembriste, căzut la 23.XII.1989, la Sibiu, la frageda vârstă de 22 ani.
Din anul 1992, pe jumătatea vestică a Cimitirului Eroilor din Târgu Jiu a fost construit un Cimitir Militar, înlăturându-se orice urmă de morminte aflate pe această suprafață. Nici Cimitirul de Onoare nu arăta mai bine. Marea majoritate a crucilor dispăruseră, iar altele erau făcute grămezi prin cimitir. Pe verticală mai erau doar pe laturile aleii principale și, în formă de semicerc, pe latura nordică a cimitirului.
În anul 1992, în Cimitirului Eroilor din Târgu Jiu a fost înmormântat și generalul gorjean Nicolescu Grigore (1880 – 1922), fost comandant al eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, iar în anul 1993 și generalul gorjean Manta Virgil (1919 – 1993), brav protagonist al luptelor din Odessa, Crimeea, Stalingrad, fost prizonier de război.
Precizăm faptul că, Asociaţia Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”, începând cu anul 2014, a înaintat numeroase memorii instituțiilor în măsură să ia atitudine față de degradarea cimitirului care, din anul 1991, trecuse de la Primăria Târgu Jiu în administrarea Comenduirii Garnizoanei Târgu Jiu, iar în anul 2016, Oficiul Național Cultul Eroilor, împreună cu Ministerul Apărării Naționale și Primăria Târgu Jiu, au reamenajat peisagistic incinta cimitirului dar nu aducând-ul la forma inițială, deoarece costurile erau prea mari, ci prin înlocuirea crucilor de beton cu unele din marmură, și nici acelea toate, iar amplasarea lor nu respectă dogmele religioase. Unele sunt puse în semicerc sau orientate spre nord (în partea de nord a cimitirului) iar cele de pe aleea principală sunt puse, unele la cap (cum este normal), cele de pe partea estică a aleii, iar celelalte la mijlocul mormântului (partea vestică a aleii). Sute de eroi continuă să-și doarmă somnul de veci în glia Gorjului fără semne de căpătâi și fără o placă comemorativă care să le facă cunoscut vizitatorilor, numele lor.
Astăzi, Cimitirului Internațional al Eroilor de la Târgu-Jiu, amplasat pe centura de est a urbei, dincolo de cimitirul ortodox și catolic este înconjurat de un gard de piatră, înalt de 1,80m, cu stâlpi de susținere din loc în loc de 2 m.
Intrarea se face printr-o poartă de fier care deschide o alee asfaltată străjuită de castani sălbatici și câte un rând de cruci, ce simbolizează morminte de eroi necunoscuți. La capătul aleii, se află un platou în formă de semicerc mărginite de cruci ale eroilor germani, așezate pe două rânduri, pe partea nord-vestică și pe un rând, pe partea nord-estică, ale eroilor români. La mijlocul lor se află mormântul și bustul ilustrului general Culcer Ioan (1853-1928).
La mijlocul aleii, pe partea dreaptă, se află Cimitirul Eroilor Sovietici. În partea vestică a unui monument sub formă de obelisc ridicat întru „gloria eroilor sovietici” căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial se află mormintele unde își dorm somnul de veci 42 de eroi sovietici. Acestea sunt așezate, în parcele, pe câte 3 rânduri cu insemne funerare specifice și înconjurate de un zid de piatră de mici dimensiuni.
În partea de nord-est a cimitirului, între Cimitirul sovietic și bustul generalului Culcer, se află o troiță din lemn cu semnificații coborâte dintr-o lungă tradiție a locurilor, dedicată Eroilor din Primul Război Mondial.
De Ziua Eroilor, în acest Cimitir, autoritățile locale și județene împreună cu reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și ai asociațiilor de rezerviști și ai Cultului Eroilor, elevi și locuitori ai urbei vin să slăvească și să nemurească Eroii Neamului Românesc.
Menționez faptul că, în anul 2019, istoricul gorjean Andrei Popete-Pătrașcu împreună cu Liviu Burcea, un colecționar de istorie care de ani buni dă viață uniformelor militare, reconstituind tradițiile ostășești ale armatei române, au făcut lumină în privința Cimitirului Eroilor de la Târgu Jiu, publicând lucrarea „Eroi uitați în glia țării”, dedicată celor care își dorm somnul de veci în pământul Gorjului, la Târgu Jiu. Ca o reparație morală a acestei „uitări”, toate numele eroilor români, germani, austro-ungari și ruși sunt consemnate în cartea scrisă de cei doi autori, care își încheie lucrarea mărturisindu-ne o credință a lor: „Ar fi normal și firesc, într-o Românie anormală și nefirească, să aprindem o lumânare, să-i rugăm să ne ierte pentru că nu știm să le urmăm exemplul, pentru că nu mai înțelegem astăzi sensul luptei și jertfei lor. Nu avem nevoie de cuvinte în fața eroilor, ci doar de o inimă care să simtă pulsând istoria familiilor noastre prin vene, căci nu există familie care să nu aibă un erou. Pe oaselor lor odihnește astăzi statornic pământul Gorjului. Sunt mulți și necunoscuți eroii de la Târgu-Jiu și poartă lanțurile ignoranței noastre, crezând că este suficient să le ascundem urma. Prea ușor uităm, unii dintre noi, că eroii au fost, sunt și vor rămâne piatra de temelie a comunității. Ei, eroii și istoria tăcută a jertfei lor sunt acele repere de care astăzi mai mult decât oricând avem nevoie”.
Col. (rtr.) Gigi Bușe / UZPR „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți
