O recentă conferință, care a avut loc la Universitatea Oxford, a abordat relația viitoare dintre jurnalism și inteligența artificială (AI), precum și evoluția profesiei în era avansului tehnologic major și rapid.
Nic Newman, autorul recentuului Digital News Report, a explicat că editorii de știri experimentează deja AI pentru lucruri precum scrierea rezumatelor, crearea de explicații automate și transformarea textului în audio. Câteva redacții folosesc chiar cititoare de știri create de AI. „Pot lucra 24 de ore pe zi și nu cer niciodată concediu sau o creștere a salariului”, a glumit Newman.
Înseamnă asta că jurnaliştii umani vor fi în curând redundanţi? Specialiștii nu cred asta. Creșterea inteligenței artificiale îi poate ajuta pe jurnaliști cu sarcini repetitive, cum ar fi transcrieri sau traduceri, și să se concentreze pe producerea de piese mai originale. Felix Simon, doctorand la Oxford Internet Institute, a încurajat jurnaliștii să vadă inteligența artificială în contextul altor schimbări tehnologice: „Pentru jurnalism, schimbarea mai mare (ascensiunea media digitală) s-a produs deja”.
Paula Molina, jurnalistă chiliană, și-a împărtășit cunoștințele în calitate de co-fondatoare a La Bot, un chatbot pe care l-a lansat cu colegii Francisca Skoknic și Andrea Insunza în 2016, inspirat de chatbot-ul spaniol Politibot: „În cele din urmă, inovația nu este doar despre tehnologie, ci despre explorarea de noi canale și remodelarea formatelor de știri”.
Manjiri K. Carey, editor la BBC News Labs, a sugerat jurnaliştilor să-şi revizuiască modul de lucru în lumina a ceea ce doreşte publicul: „Oamenii preferă o structură mult mai liniară, cu mai mult context”.
Vorbind despre rapoartele despre Orientul Mijlociu ale presei occidentale, Saleh Al-Batati, jurnalist independent din Yemen, a remarcat că „generalizarea și simplificarea raportării despre conflictul din Orientul Mijlociu duce la ratarea complexităților”.
Meera Selva, CEO al Internews Europe, a subliniat că, ignorând diversitatea, nu atrageți o varietate de public, în special tinerii și cei din redacțiile care nu sunt diverse fac un deserviciu propriului jurnalism, limitându-și perspectiva.
Pentru Chanpreet Arora, SVP și Business Head al JioCinema AVOD, din India, și veniturile cititorilor și loialitatea publicului sunt în mod inerent împletite. Dar preferințele și obiceiurile publicului trebuie luate în considerare – modelele de venituri ale cititorilor care funcționează în Estonia, de exemplu, vor fi foarte diferite de cele care funcționează în India.
Eduardo Suárez, șeful editorial la Institutul Reuters, a pledat pentru modele de afaceri cu mai multe fluxuri de venituri, deoarece cifrele Digital News Report arată că doar o minoritate din majoritatea țărilor sunt dispuse să plătească pentru știri.
În mod similar, Peter Erdelyi, care a lucrat pentru 444 în Ungaria, a subliniat că publicațiile ar trebui să privească dincolo de veniturile clasice din reclame.
Potrivit reutersinstitute.politics.ox.ac.uk, mulți jurnaliști sunt expuși la traume, iar recunoașterea acestui fapt și punerea în aplicare a practicilor necesare atât în redacție, cât și în timp ce jurnaliștii sunt pe teren este o modalitate de a proteja atât reporterii, cât și oamenii ale căror povești le împărtășesc. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com