Economia în deceniul 2011-2020
Republica Irlanda are o economie mică, modernă și dependentă pe comerț extern. Cu un PIB de aproximativ 40.000 euro pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată țară din Europa și a patra cea mai bogată din lume (https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Irlandei, site vizitat pe 11 noiembrie 2016). Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte educată și de o rată foarte înaltă a investițiilor străine.
Creșterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 și 2000, fenomenul fiind numit ascensiunea Tigrului Celtic. Între 2002 și 2004, creșterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care contribuie cu 46% la formarea PIB, Irlanda fiind în prezent printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deși acest sector angajează doar 28% din forța de muncă. Deși exporturile rămân cea mai mare sursă a creșterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creștere în consum și de o renaștere a sectoarelor de construcție și investiții în afaceri.
În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naționale economice cu țelul de a reduce inflația și ratele de taxare. Alte țeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătățirea pregătirii și perfecționării profesionale a resurselor umane, promovarea investițiilor străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.
Ieşirea din recesiune
Irlanda a ieşit în recesiune, economia înregistrând o creştere de 0,4% în trimestrul doi din 2013, sub estimările analiştilor, care se aşteptau la un avans de cel puţin 0,8%. Pentru 2014, Guvernul de la Dublin a estimat că Produsul Intern Brut al Irlandei va înregistra o expansiune de 1,3%. Salvată de UE, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional la sfârşitul lui 2010, Irlanda şi-a îndeplinit obiectivele stabilite în schimbul ajutorului internaţional şi s-a apropiat de ieşirea din acest program, obţinând în mai 2013, 5 miliarde de euro printr-o emisiune de obligaţiuni pe zece ani.
Irlanda a devenit astfel prima ţară din Zona Euro care a revenit complet pe pieţele de finanţare după ce a beneficiat de asistenţă internaţională. Dar Irlanda are unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Europa şi a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor şi majorare a taxelor.
Secretul revenirii economiei
Revenirea economiei irlandeze a avut la bază un „secret murdar”: evacuările silite din locuinţe (Bogdan Cojocaru, Evacuările silite din locuințe, în Ziarul Financiar, 21 august 2015, p. 2). Zilnic aveau loc evacuări silite. Listele judecătoriilor locale erau pline cu procese în astfel de cazuri. În unele oraşe se judecau şi câte 40-50 de procese de evacuare silită pe zi. Furia celor care militează contra evacuărilor a izbucnit cu puteri proaspete după ce s-a aflat că banca irlandeză Permanent TSB a calculat incorect dobânzile ipotecilor în vremurile cele mai cumplite ale crizei financiare globale. Greşeala a făcut ca aproximativ 1.300 de clienţi să plătească prea mult pentru ipotecile lor. Unele familii şi-au pierdut astfel locuinţele.
Circa 27.000 de locuinţe au trecut înapoi în posesia băncilor începând cu 2008, când Irlanda a devenit victima crizei. Ritmul evacuărilor a crescut din nou în primul trimestru al anului 2015. Între timp, la Bruxelles, Irlanda era lăudată ca fiind una din poveştile de succes ale tratamentului european cu austeritate. În octombrie 2014, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble a lăudat public ţara, spunând că este „invidios” pe succesul acesteia.
Revenirea economiei a fost etichetată de presă cu numele de „Phoenixul Celtic”. Înainte de criză, Irlanda era „Tigrul celtic”. Revenirea nu a reuşit însă să rezolve problemele pe termen lung, cauzate de bula imobiliară care s-a umflat înainte de criză. Ani mulţi irlandezii au cumpărat prin credit ipotecar proprietăţi supraevaluate.
Impozitul global de 15%
Irlanda a decis să sprijine reforma impozitului global pe profit, după ce a obținut o serie de concesii din partea Comisiei Europene (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/irlanda-impozit-profit-global-15-concesii-obtinute.html, postat pe 8 octombrie 2022). Irlanda este dispusă să renunțe la celebrul impozit de 12,5% pentru multinaționale, nivel care i-a permis atragerea de companii importante. „Guvernul a aprobat recomandarea mea ca Irlanda să se alăture consensului internaţional (de a taxa multinaţionalele acolo unde realizează profitul şi nu doar unde sunt înregistrate – n.n.): este o decizie corectă, sensibilă şi pragmatică”, a declarat ministrul de Finanţe al țării, Paschal Donohoe.
Cea mai importantă concesie obținută de Irlanda se referă la eliminarea sintagmei ”cel puțin” din fața procentului de 15%. Irlandezii se tem că aceasta le va permite unor state europene cu un nivel al impozitării semnificativ mai mare să impună creșterea pragului minim al impozitului global. O altă concesie obținută este menținerea impozitării de 12,5% pentru IMM-urile irlandeze. De această măsură vor beneficia circa 160 de mii de companii irlandeze cu 1,8 milioane de angajați.
Multinaționalele cu sediul în Irlanda beneficiază de stimulente fiscale, respectiv o cotă de impozitare redusă în cazul în care respectă plafoanele irlandeze de investiții în cercetare și dezvoltare; datorită impozitului scăzut pe profit, Dublinul a atras firme ca Google, Facebook şi Apple, iar în 2022 mai mult de unul din zece angajaţi irlandezi lucrează la o multinaţională.
Nivel record al impozitului pe profit colectat
Irlanda a colectat în 2019 venituri de peste 11 miliarde de euro din impozitul pe profit, în creştere faţă de cele 9,5 miliarde de euro estimate la începutul anului, a anunţat ministrul irlandez de Finanţe, Paschal Donohoe (M.I.A., Irlanda se aşteaptă la un nivel record al impozitului pe profit colectat în 2019, în Ziarul Bursa, 13 noiembrie 2019). Veniturile din impozitul pe profit au fost mai mult decât duble față de 2012, în principal după ce o serie de multinaţionale şi-au stabilit sediul în Irlanda. În 2018, veniturile din impozitul pe profit au atins nivelul record de 10,4 miliarde de euro.
Rambursarea anticipată a creditului
La începutul anului 2015, Guvernul Irlandei a solicitat Agenţiei pentru Managementul Finanţelor (NTMA) să finalizeze plata anticipată a împrumutului de la FMI. NTMA a rabursat 18 miliarde de euro din cele 22,5 miliarde de euro împrumutate de Irlanda de la FMI cu finanţare mai ieftină de pe pieţe
La începutul lui martie 2015, Irlanda a vândut obligaţiuni de stat în valoare de 1 miliard de euro, cu scadenţa la 30 de ani, la un randament de 1,3%, în condiţii de piaţă mult mai bune faţă de cele care au însoţit pachetul de asistenţă financiară obţinut de Irlanda în 2010. „Am dat instrucţiuni NTMA să continue cu plata anticipată a ultimei tranşe de 5,5 miliarde de euro din creditul obţinut de la FMI. Această rambursare anticipată ne va permite să facem economii de peste 1,5 miliarde de euro”, a explicat primul ministru al Irlandei.
Ultima tranşă din programul de ajutor
Pe 4 decembrie 2013, Zona Euro a vărsat ultima tranşă de 2,27 miliarde de euro destinată Irlandei, în conformitate cu planul de asistenţă financiară de care fostul “tigru” a beneficiat după 2010. Suma venită de la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) a fost completată cu participarea Fondului Monetar Internaţional şi cea a Comisiei Europene, precum şi cu împrumuturile bilaterale acordate Irlandei de Marea Britanie, Suedia şi Danemarca. „Programul de ajutor pentru Irlanda a fost primul derulat de EFSF. Sunt încântat că am ajuns la o încheiere favorabilă », a declarat directorul EFSF, Klaus Regling. Potrivit acestuia împrumuturile acordate Irlandei au permis ţării să-şi finanţeze bugetul şi să ducă la capăt recapitalizarea şi restructurarea sectorului său bancar.
Trei bancheri închiși
Colapsul sistemului bancar propriu din perioada 2008-2010 i-a costat pe irlandezi 64 de miliarde de euro, cam cât o treime din PIB-ul ţării, iar ei au fost forţaţi să plătească acești bani în urma unui şantaj al Băncii Centrale Europene (BCE)!. Acest fapt incredibil este demonstrat după un an de audieri şi mai multe săptămâni de editare a unui raport oficial. Raportul realizat în urma unei anchete desfăşurate de un comitet parlamentar din Irlanda prezintă cauzele care au provocat prăbuşirea sistemică a aproape tuturor marilor instituţii financiare ale Irlandei, într-una dintre cele mai distructive crize bancare.
Ancheta a fost realizată inițial pentru a descoperi ce nu a mers bine în interiorul sistemului bancar irlandez şi ce decizii au fost sau nu au fost luate de către autorităţi în momentul de urgenţă maximă. Printre altele, raportul a descoperit că a existat o „ameninţare explicită” din partea Băncii Centrale Europene că va retrage sprijinul de urgenţă oferit băncilor, dacă statul nu intervine şi dacă nu sunt puşi la plată deţinătorii de obligaţiuni. Poziţia BCE a „con¬tribuit la plasarea unui procentaj semnificativ din datoriile băncilor pe umerii contri¬buabililor irlandezi”, con¬cluzionează raportul.
Trei dintre foştii mari bancheri ai Irlandei au fost condamnaţi la închisoare la finalul lunii iulie 2016, pedepsele fiind cuprinse între doi şi trei ani şi jumătate, în baza acuzaţiilor de conspiraţie pentru fraudarea investitorilor în perioada crizei bancare din 2008 (A.V., Trei bancheri de top din Irlanda, închişi pentru fraudarea investitorilor, în Ziarul Bursa, 1 august 2016). Fostul director executiv al Irish Life & Permanent Group, Denis Casey, a primit o pedeapsă de doi ani şi nouă luni de închisoare, Willie McAteer, ex-directorul financiar al băncii falite Anglo Irish Bank şi John Bowe, fost şef al diviziei de pieţe de capital de la aceeaşi bancă, au primit pedepse de 42 de luni, respectiv 24 de luni. Toţi cei trei bancheri au fost condamnaţi pentru că au conspirat pentru înşelarea investitorilor, a deponenţilor şi creditorilor prin înfiinţarea unei scheme de tranzacţionare circulară de 7,2 miliarde de euro, în perioada martie-septembrie 2008, menită să crească bilanţul contabil al Anglo Irish.
Judecătoul cazului, Martin Nolan, a declarat că maniera în care au acţionat aceştia este condamnabilă, iar conspiraţia – „foarte gravă”. Irish Life a plasat depozitele prin intermediul unei filiale nebancare la „Anglo”, în perioada premergătoare sfârşitului exerciţiului financiar, ca să-i permită rivalului său să le înregistreze drept depozite ale clienţilor, considerate mai sigure decât un depozit de la o altă bancă. Judecătorul a criticat dur, de asemenea, compania de contabilitate Ernst & Young, care s-a ocupat de Anglo Irish la momentul respectiv.
Emilian M. Dobrescu / UZPR