Bazându-se pe cunoștințele și experiența lor despre peisajul media din Malta și ghidați de standardele internaționale privind libertatea de exprimare și libertatea presei, autorii Joseph Borg și Therese Commodini Cachia au publicat o serie de recomandări pentru schimbări politice, juridice și structurale ale sistemului media din această țară.
În cartea intitulată „Reforming Malta’s Media Landscape”, autorii consideră că în acest fel își aduc „contribuția la o reformă care încă nu este încheiată”.
Cu un an în urmă, la scurt timp după ce opoziţia a depus 12 propuneri legislative întocmite pe baza recomandărilor făcute de comisia de anchetă „Daphne Caruana Galizia”, a fost înfiinţată de către guvern o comisie de experţi în mass-media care
și-a prezentat recomandările și sugestiile în iunie, dar abia la sfârșitul lunii septembrie, ministrul Justiției, Jonathan Attard, a făcut publice propunerile guvernului. Pe 4 octombrie, oficialul a depus proiectele de lege pentru mass-media în Camera Reprezentanților. Acest lucru a determinat mai mult de 100 de jurnaliști, academicieni și artiști maltezi să scrie primului ministru Abela, îndemnându-l să organizeze o consultare publică cu privire la propunerea de lege.
Dreptul la libertatea de exprimare
Prima recomandare a autorilor detaliază măsura în care Constituția ar trebui să recunoască dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv dreptul de a căuta informații, de a avea opinii și de a primi și distribui informații și idei. Aceasta include obligația autorităților publice „de a nu interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare de către jurnaliști și alți actori media, obligația de a facilita accesul în timp util la informații corecte și de încredere deținute de autoritățile publice și protecția surselor jurnalistice”. Autorii procedează la enumerarea unor criterii stricte pentru a justifica orice interferență. Actuala propunere a guvernului include în declarația de principii a Constituției un amendament la Constituția Maltei (noul articol 20B), care descrie recunoașterea mass-media libere și rolul mass-mediei de supraveghetor public, precum și protecția jurnaliștilor și a surselor acestora. Cu toate acestea, nu include dreptul de a primi și distribui informații sau obligația de a facilita accesul în timp util la informații exacte și de încredere.
Reguli clare pentru accesul la informații publice
Borg și Cachia abordează, de asemenea, problema spinoasă a rolului și guvernării radiodifuzorului public din Malta și eliminarea numirilor politice. O altă problemă pe care guvernul pare să o ignore în mod deliberat este revizuirea Legii privind libertatea informației din Malta. În recomandările lor pentru un mediu mediatic favorabil, autorii subliniază că accesul la informațiile deținute de autoritățile publice ar trebui să fie regula, nu excepția. Acestea solicită introducerea unor proceduri clare și executorii pentru documentarea informațiilor și păstrarea documentelor. De asemenea, ei afirmă că „excepțiile de la divulgare trebuie limitate la ceea ce este strict necesar într-o societate democratică”. De altfel, potrivit theshiftnews.com, guvernul nu numai că nu a reușit să propună vreo modificare legislativă în acest sens, dar a respins și propunerea Comisiei de mass-media de a adăuga un criteriu pentru condițiile în care accesul la informație este justificat într-o societate democratică.
Protecție extinsă în fața proceselor de intimidare
Borg și Comodini Cachia solicită, de asemenea, un sistem clar și sistematic de protecție împotriva SLAPP (procese strategice împotriva jurnaliștilor, pentru a-i intimida și a împiedica materialele de presă să ajungă la opinia publică). Aceștia susțin că protecția juridică trebuie să se aplice tuturor cererilor, indiferent de natura cererii sau de procedura utilizată. În plus, trebuie să poată face față cererilor naționale și transfrontaliere, precum și recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești din țări terțe. Legea anti-SLAPP a guvernului maltez ignoră, de pildă, recomandările organizațiilor internaționale.
Autorii abordează, de asemenea, inadecvarea legii privind denunțarea, concluzionand că rolul presei în furnizarea de informații prin intermediul avertizorilor de integritate ar trebui recunoscut și protejat.
Borg și Comodini Cachia susțin, de asemenea, că jurnalismul ar trebui să fie auto-reglementat și sugerează că una dintre cele mai bune modalități de a face acest lucru ar fi stabilirea unui cod de etică, administrat de o comisie de reclamații de presă respectată. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com