Groenlanda și metalele rare
În Groenlanda, teritoriu autonom danez situat în Atlanticul de Nord, au avut loc pe 6 aprilie 2021 alegeri parlamentare care au decis viitorul unor mari depozite de metale rare pe care companiile internaţionale vor să le exploateze în această parte a lumii (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/alegeri-in-groenlanda-urmarite-cu-interes-de-industria-miniera-mondiala.html, postat pe 6 aprilie 2021). Pe această insulă cu doar 56.000 de locuitori şi aproape 40.000 de electori, principalele două partide politice au opinii opuse cu privire la emiterea autorizaţiei necesare pentru construirea unui mare complex minier la Kvanefjeld, în sudul insulei, o zonă care conţine uraniu dar şi neodium, un metal rar care este utilizat la producţia de turbine eoliene, vehicule electrice şi avioane de vânătoare.
Partizanii acestui proiect, printre care se numără şi partidul social-democrat Siumut, aflat la conducerea Groenlandei din decembrie 2014, susţin că acest proiect minier este o resursă importantă pentru o economie mică ce este încă dependentă de subvenţiile plătite de Danemarca. În schimb, pentru oponenţi, precum partidul ecologist Inuit Ataqatigiit (IA), ce este dat favorit de sondajele de opinie, proiectul minier este o ameninţare pentru mediul înconjurător, care se confruntă deja cu spectrul unor schimbări climatice accelerate. Șapte partide au concurat pentru cele 31 de locuri din Inatsisartut ( Parlamentul local).
Pe lângă proiectul minier de la Kvanefjeld, temele din campania electorală au fost locuinţele, industria pescuitului şi eforturile de a dobândi o autonomie mai mare. Danemarca plăteşte în fiecare an 520 milioane de euro către Guvernul groenlandez, adică o treime din bugetul total al insulei. Pe lângă exploatarea minereurilor, dezvoltarea turismului sau a agriculturii în sudul extrem al insulei fac parte din posibilele piste de dezvoltare ale unui teritoriu care se bazează totuși în proporţie de 90% pe pescuit.
Topirea ghețarilor
Calota de gheață din Groenlanda este a doua cea mai mare rezervă de apă dulce de pe planetă, cu aproape 1,8 milioane kmp, a doua după Antarctica (vezi site-ul https://www.descopera.ro/natura/19780080-groenlanda-se-topeste-masiv-din-cauza-valului-de-caldura-din-emisfera-nordica, postat pe 3 august 2021). Topirea gheții a început după 1990 și s-a accelerat după anul 2000. Cercetătorii danezi afirmă că pierderea din ultimii ani a stratului de gheață al Groenlandei este de aproximativ patru ori mai mare decât înainte de 2000.
Un studiu european publicat în decembrie 2020, a indicat că nivelul oceanelor va crește cu 10-18 cm până în 2100 – sau cu 60 la sută mai repede decât se estimase anterior – într-un ritm în care se topește acum și stratul de gheață din Groenlanda. Dacă întreaga gheață din Groenlanda s-ar topi complet, nivelul oceanelor ar crește cu șase până la șapte metri. Vara lui 2021 a avut un început relativ răcoros, cu ninsoare și ploi, iar restrângerea stratului de gheață din 2021 pare să rămână în cadrul normei istorice, potrivit cercetătorilor danezi.
Stratul de gheață din Groenlanda a cunoscut un „eveniment de topire masivă” în timpul ultimei perioade caniculare de la finalul lunii iulie și începutul lunii august 2021, în care s-au înregistrat temperaturi mai mari cu 10 grade Celsius peste normele sezoniere, potrivit cercetătorilor danezi. În perioada 28 iulie-2 august 2021, stratul de gheață care acoperă vastul teritoriu din Arctica s-a topit cu aproximativ 8 miliarde de tone metrice pe zi, de două ori rata medie normală din timpul verii, au măsurat cercetătorii danezi.
Institutul Meteorologic din Danemarca a raportat temperaturi de peste 20 de grade Celsius (68 Fahrenheit) în nordul Groenlandei, de peste două ori temperatura medie normală de vară. Totodată, pe 28 august 2021, pe aeroportul Nerlerit Inaat din nord-estul teritoriului s-au înregistrat 23,4 grade, cea mai mare temperatură înregistrată acolo de la începutul măsurătorilor. Pe fondul valului de căldură care a afectat cea mai mare parte a Groenlandei, site-ul Polar Portal – deținut de cercetătorii danezi – a raportat un „eveniment de topire masivă” care implică suficientă apă „pentru a acoperi Florida cu cinci centimetri de apă”. O impresioantă topire a stratului de gheață din Groenlanda s-a înregistrat în vara anului 2019. Evenimentul din 2021 a fost însă mult mai mare…Oc
Insulă artificială pentru turbine eoliene
În prima fază, insula va produce suficientă electricitate pentru a aproviziona trei milioane de gospodării daneze (cf. https://www.digi24.ro/stiri/externe/danemarca-are-unda-verde-pentru-proiectul-de-34-de-miliarde-de-dolari-al-unei-insule-artificiale-cu-turbine-eoliene-1446295, postat pe 6 februarie 2021): cu o valoare de 210 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari) proiectul prevede construirea unei insule artificiale cu o suprafaţă de 120.000 de mp la o distanţă de aproximativ 80 km de coasta de vest a Danemarcei şi va conecta mai multe ţări europene. Proiectul urmează să fie terminat până în 2033, începe cu furnizarea a 3 Gigavați și va ajunge în 2023 cu furnizarea până la 10 Gigavaţi: decizia de a construi această insulă artificială creează cadrul legal pentru un proiect care este crucial în tranziţia ecologică “nu doar pentru Danemarca dar şi pentru Europa şi restul lumii”, a spus Dan Jorgensen, ministrul danez al Energiei.
Danemarca este ţara unde îşi are sediul producătorul de turbine eoliene Vestas, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene offshore, Orsted A/S. Parlamentul de la Copenhaga a aprobat o lege care vizează reducerea cu 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 urmând ca în 2050 să ajungă la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.
În 2018, aproximativ 41% din necesarul de electricitate al Danemarcei a fost acoperit de energia produsă de turbinele eoliene, cel mai ridicat procent din Europa. În 2021, Danemarca are o capacitate de producţie a energiei eoliene offshore de 1,7 Gigavaţi. Când insula artificială din vestul Danemarcei precum şi o altă insulă mai mică din Marea Baltică vor fi construite, capacitatea de energie eoliană a Danemarcei ar urma să fie de şapte ori mai mare.
Încheierea explorărilor de petrol din Marea Nordului
Danemarca a produs zilnic în 2019 echivalentul 103.000 de barili de petrol, mult mai puțin decât vecinii săi, Marea Britanie (1,7 milioane barili) și Norvegia (1,8 milioane de barili) (vezi site-ul https://www.forbes.ro/cel-mai-mare-producator-de-gaze-si-petrol-din-ue-pune-capat-explorarilor-marea-nordului-195010, postat pe 4 decembrie 2020). Cu toate acestea, este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană. De asemenea, Danemarca a extras în 2019 3,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Pe 3 decembrie 2020, Guvernul danez a votat în favoarea planurilor de anulare a următoarei runde de autorizare a explorărilor și exploatărilor de petrol și gaze naturale din Marea Nordului, la 80 de ani după ce a început explorarea rezervelor sale de hidrocarburi.
Cele 55 de platforme existente în Danemarca, care exploatează 20 de zăcăminte de petrol și gaze, pot să continue extragerea combustibililor fosili, dar nu vor fi explorate altele noi: „Acum punem capăt epocii fosilelor”, a declarat ministrul danez al Climatului, Dan Jørgensen. Danemarca nu mai vrea să facă noi explorări de petrol și gaze în Marea Nordului, ca parte a unui plan de eliminare treptată a extracției combustibililor fosili până în 2050.
Emilian M. Dobrescu / UZPR