Proiectul de lege C-18, cunoscut și sub numele de Online News Act, a fost depus de guvernul canadian la Camera Comunelor pe 21 iunie 2023. Potrivit paginii web a proiectului, legea a fost pusă în aplicare „pentru a spori echitatea în piața canadiană de știri digitale. Platformele care au un venit global de peste 1 miliard de dolari pe an funcționează ca motor de căutare sau site de social media și au peste 20 de milioane de utilizatori medii lunari canadieni vor intra sub incidența Legii.
Companii precum Google și Meta – aceasta din urmă deținând platformele de social media Facebook și Instagram – vor trebui să plătească editorii canadieni pentru a le împărtăși conținutul de știri. Deși Legea nu va intra în vigoare până pe 19 decembrie, Meta a introdus restricții care împiedică cetățenii canadienii să vadă paginile organizațiilor de știri pe platformele lor de socializare. Google nu a introdus încă restricții și nu este sigur dacă va face la fel ca Meta odată ce proiectul de lege C-18 va fi adoptat.
Conform unui sondaj general din 2020 privind identitatea socială, 95% dintre canadienii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani își accesează conținutul de știri online. Potrivit unui raport Statista din 2023, principalele platforme online utilizate pentru știri în Canada anul trecut au fost Facebook, YouTube și Instagram, toate deținute de Meta sau Google. Potrivit paginii web a proiectului de lege C-18, aceste companii profit de multă vreme de împărtășirea știrilor în Canada. Veniturile din publicitate online au fost de 14 miliarde de dolari în 2022 – 80% acaparate de Google și Meta. „În timp ce platformele digitale câștigă miliarde din publicitate online, mai multe posturi de știri se închid în fiecare an, din cauza pierderii de venituri din publicitate”, se arată în Legea 18.
Ivor Shapiro, profesor emerit de jurnalism la Toronto Metropolitan University (TMU), specializat în dreptul mass-media, a declarat că faptul Meta retrage tot conținutul de știri ca răspuns la proiectul de lege nu a fost o surpriză. Compania este mai îngrijorată de ce se va întâmpla dacă locuri precum Statele Unite și Uniunea Europeană decid să adopte proiecte de lege similare. Acest lucru ar putea să forțeze Big Tech să plătească dacă aceste companii doresc să transmită conținut de știri pe platforme.
Schimbarea tiparelor comportamentale
Școala de Jurnalism a TMU învață studenții să producă și să partajeze conținutul multimedia în format digital. Studenții care vin aici se gândesc la modul în care școala se va adapta la aceste noi restricții. Unii jurnaliști care lucrează, profesori de jurnalism și studenți în jurnalism sunt îngrijorați de numărul de telespectatori și de cititori, de accesibilitatea știrilor, de angajament și de viitorul domeniului în general. Potrivit site-ului web al Școlii de Jurnalism a universității, „jurnalismul înseamnă a-i trage la răspundere pe cei de la putere și a le oferi voce celor subreprezentați”.
Potrivit theeyeopener.com, Gavin Adamson, profesor la Școala de Jurnalism a TMU, subliniază modul în care rețelele sociale au fost în mod constant „încorporate” în programa școlii: „Nu vom mai vorbi despre crearea de reclame pentru Instagram sau despre optimizarea conținutului pentru Facebook. Pur și simplu nu merită timpul până când nu vom avea o vizibilitate mai bună despre cum se va desfășura asta”. Adamson predă JRN 271, un curs obligatoriu de journalism, în anul doi, despre stimularea tehnicilor media. Postarea de știri pe diverse platforme de social media este inclusă în curs. Adamson intenționează să înlocuiască sarcinile centrate pe rețelele sociale cu activități legate de difuzare, care sporesc atenția pe producția de știri și mai puțin pe distribuția acestora.
Președintele Școlii de Jurnalism TMU, Ravindra Mohabeer, susține că studenții pot fi siguri că Bill C-18 și restricțiile Meta „nu vor ucide jurnalismul studențesc, ci doar va redirecționa natura modului în care publicul primește articole jurnalistice și informații. Va schimba tiparele comportamentale”. (redacția UZPR)
Foto: Engin Akyurt/Pixabay