Tehnologiile de supraveghere de toate tipurile – de la camerele de recunoaștere facială la tehnologia spyware – sunt din ce în ce mai folosite pentru a viza jurnaliştii din întreaga lume. Vorbitorii la IPI World Congress, intitulat „ Journalism and surveillance: A brave new world”, au explicat modul în care aceste tehnologii amenință libertatea presei și cum se pot proteja jurnaliştii.
Pandemia COVID-19 a condus la o mare varietate de noi tehnologii de urmărire, menite să stopeze răspândirea virusului – dar care de atunci au fost utilizate în alte scopuri. Jurnaliştii se numără printre grupurile expuse riscului pe măsură ce tehnologiile de supraveghere evoluează. Camerele de recunoaștere facială au fost deja folosite pentru a viza jurnaliștii din Rusia, de exemplu. De asemenea, confidențialitatea digitală este amenințată, guvernele și alți actori subminând instrumentele pe care jurnaliștii și sursele lor se bazează pentru a rămâne în siguranță.
Callum Voge, director pentru afaceri guvernamentale și advocacy la Internet Society, a vorbit despre importanța menținerii accesului la mesageria criptată, în special la criptarea end-to-end, care ajută la protejarea confidențialității jurnaliștilor și a surselor acestora, potrivit ipi.media.
La începutul anului 2022, Eliza Triantafillou și echipa ei de la Inside Story din Grecia au dezvăluit că mai mulți jurnaliști au fost supravegheați cu o tehnologie spyware care „îți transformă telefonul mobil într-un spion perfect – îți poate porni și dezactiva microfonul, camera foto, are acces și poate extrage tot conținutul dispozitivului tău mobil, cum ar fi fișiere, contacte, fotografii și, de asemenea, are acces direct la comunicările tale, chiar și la cele efectuate prin aplicații criptate”.
Ancheta lui Triantafillou a mai constatat că jurnaliştii au fost, de asemenea, supuşi unei supravegheri mai tradiţionale, cu interceptări telefonice prin intermediul furnizorilor de telecomunicaţii, pe baza preocupărilor de „securitate naţională” – o justificare care a fost folosită şi în alte ţări, cum ar fi Serbia, pentru a lansa instrumente de supraveghere în masă.
Nevena Krivokapić, coordonatorul pentru libertatea de exprimare și mass-media online la Fundația SHARE, a amintit cum ministrul de Interne al Serbiei a apărat instalarea de camere de recunoaștere facială pe străzile din Belgrad, susținând că „nu va exista un făptuitor care să nu poată fi găsit”. Echipa jurnalistei a cartografiat peste 1.000 de camere în Belgrad și lucrează pentru a explica efectul acestei supravegheri asupra vieții de zi cu zi. Echipamentul a fost cumpărat în totalitate de la Huawei, o companie chineză de tehnologie. „Nu știm dacă și când va fi pus în funcțiune acel sistem, toată această cantitate de date – unde vor fi stocate și cine va avea acces la el. Nu sunt sigură că guvernul nostru are capacitatea de a se ocupa de această cantitate de date”, a spus jurnalista. (redacția UZPR)
Foto: unsplash.com