Stagiile neplătite îi costă pe tinerii europeni peste 1.000 de euro/lună, adâncesc inegalitățile sociale și exclud tinerii vulnerabili, atrage atenția Mark McNulty, membru al consiliului de administrație al Forumului European al Tineretului.
În deceniile de după criza financiară din 2008, stagiile de practică au devenit un ritual de trecere pentru mulți tineri din întreaga lume. Parlamentul European a estimat că aproximativ jumătate din toți tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au dobândit experiență de muncă în cel puțin un stagiu în cariera lor. Dar, pe măsură ce stagiile neplătite în afara programelor educaționale devin din ce în ce mai răspândite, la fel și răul pe care îl provoacă. Într-un nou studiu al Forumului European pentru Tineret, „Costurile stagiilor neplătite”, 77% dintre respondenți au declarat că au efectuat stagii neplătite. Dintre acest grup, unul din trei tineri a efectuat două stagii neremunerate.
Cercetarea a mai constatat că, în medie, tinerii suferă o pierdere de peste 1.000 de euro pentru fiecare lună de muncă neremunerată. În 11 țări din UE, această cifră a fost și mai mare, inclusiv Italia (1.067 euro pe lună), Franța (1.263 euro), Belgia și Irlanda (aproximativ 1.300 ro fiecare). Luxemburg se află în fruntea listei, cu un cost de 1.841 de euro pe lună, potrivit EURACTIV. Acest cost lunar al stagiilor neplătite a fost calculat pe baza celor mai mici cheltuieli estimate posibile ale unui singur tânăr la un buget
Adâncesc inegalitățile, întrețin discriminarea
Stagiile neplătite costă și societățile, deoarece acestea adâncesc inegalitățile sociale. Tinerii din medii vulnerabile – persoane cu dizabilități, cu niveluri de educație mai scăzute, cu un mediu migrator sau cei care locuiesc într-o gospodărie monoparentală – au de opt ori mai puține șanse să își permită stagii neplătite. Angajatorii care oferă stagii neplătite discriminează efectiv tinerii din medii vulnerabile, împiedicându-i să intre în profesii și sectoare care se bazează foarte mult pe stagii ca prim pas în carieră.
În cele din urmă, stagiile de practică afectează și angajatorii înșiși, care pierd talentul și perspectiva unui grup mai divers de angajați.
În 2014, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare – fără caracter obligatoriu – privind un cadru de calitate pentru stagii, care vizează promovarea mai multor principii, în special asigurarea faptului că fiecare cursant a primit un acord scris, sprijinul unui mentor și obiective clare de învățare și formare. Dar la acea vreme, UE nu a reușit să includă recomandări clare privind remunerarea și protecția securității sociale. Natura neobligatorie a Cadrului de calitate a subminat, de asemenea, eficacitatea și impactul acestuia.
După doi ani de izolare și o criză a costului vieții, situația tinerilor rămâne teribilă: unul din patru tineri europeni este expus riscului de sărăcie și excluziune socială.
Pentru a compensa lipsa veniturilor, unii stagiari neplătiți se bazează pe familiile lor pentru sprijin financiar sau continuă să locuiască cu părinții, pentru a reduce costurile, în timp ce alții își găsesc locuri de muncă suplimentare, ceea ce duce la ore de lucru excesive. Una peste alta, munca neremunerată are un impact negativ asupra bunăstării și sănătății mintale a tinerilor.
Respondenții la un sondaj e această temă au raportat un sentiment puternic de exploatare, care provoacă stres și epuizare. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com