Johan Galtung a teoretizat noțiunea de jurnalism de pace în contrast cu noțiunea de „jurnalism de război”. Jurnalismul de război pune în prim-plan violența. În prezent, autorii Jake Lynch și Annabel McGoldrick sunt principalii susținători ai jurnalismului pentru pace și adoptă o perspectivă critică și realistă atunci când iau în considerare factorii care provoacă jurnalismul de război. Lynch practică jurnalismul care evidențiază vocile marginalizate în favoarea actorilor dominanţi, oferă context și istorie precise în loc de narațiuni polarizate, pe termen scurt, și prezintă opțiuni pașnice asupra nemulțumirilor și violenței. Volumul Peace Journalism își propune să pună în lumină îmbunătățirea condițiilor pentru pace printr-o abordare și o practică editorială speciale, scrie The Conversation.
Formatul știrilor rulante, convențiile jurnalistice și cererea de reportaje de război fac schimbarea grea. Dar mass-media ar putea avea un rol puternic de jucat. Cum pot mass-media să ofere o acoperire care să susțină scopuri pașnice și în același timp să abordeze inegalitățile structurale?
Ar putea exista speranță în „societatea de rețea”, în care consumatorii conduc spre tot mai mult conținut digital. Ar putea jurnaliștii și publicul să se adapteze la unison la narațiuni mai constructive despre conflict și calea către pace? Lynch și McGoldrick au dovezi ale răspunsurilor pozitive ale publicului la o acoperire la conflict. Ar putea publicul să dicteze oferta prin… cerere?
Proprietarii de mass-media (și interesele dominante), abaterea de la vechile metode care au în prim-plan ratingul bazat pe știrile cu conținut violent, rețelele de socializare, găsirea unui model jurnalistic responsabil și consumatorii care susțin cererea pentru jurnalismul de pace ar putea ajuta, consider autorii. Însă, în prezent, instituțiile de știri sunt insuficiente când vine vorba de o acoperire constructivă a păcii.
Cu toate acestea, există speranță, așa cum arată o acoperire recentă a Coreei de Sud, și continuă cu discuții etice mai profunde și predare în jurul formelor hibride de jurnalism.
Jurnalismul de pace se opune jurnalismului de război, dar nu se opune jurnalismului de calitate. Jurnalismul de pace cere o abordare multidisciplinară, îmbogățește studiile și se pare că atrage mult următoarea generație.
Foto:Pixabay