Austria a ocupat primul loc la indicele fericirii, în timp ce germanii sunt mult mai puțin fericiți decât înainte, potrivit unui nou studiu (Indicele fericirii în UE – Care este cea mai fericită țară? Locul surprinzător ocupat de România (stiripesurse.ro), postat pe 12 decembrie 2023): rezultatele arată că Austria, Polonia și România sunt cele mai fericite trei națiuni din UE. La celălalt capăt al clasamentului, Germania este penultima țară mai puțin fericită, urmată de Bulgaria – singura țară dintre cele 27 analizate, care a venit cu un scor general mai mic de șase din zece (zece fiind cel mai bun rezultat posibil) pentru satisfacția generală a vieții în 2022.
Anual, Eurostat, agenția oficială de statistică a blocului comunitar, măsoară satisfacția vieții printr-un eșantion din populația fiecărui stat. Acea scară merge de la zero – nemulțumire absolută – la zece – care definește cea mai bună situație. De asemenea, sunt întrebați cât de optimiști sunt cei chestionați cu privire la viitor sau, după caz, cât de pesimiști sunt. Deși s-ar putea presupune că, cu cât țara este mai bogată, cu atât oamenii sunt mai fericiți, acesta nu pare să fie cazul, în general. În timp ce Germania are una dintre cele mai puternice economii dintre cele 27 de națiuni, cifrele privind fericirea germanilor sunt sumbre. În 2021, țara a avut un scor de 7,1. Cele mai recente date arată că scorul a scăzut la 6,5 din 10.
Deși statisticile nu pot explica de ce oamenii sunt mult mai puțin fericiți decât în anul precedent, ele indică o dispoziție colectivă din ce în ce mai sumbră în Germania. Un alt organism german, Institutul Rheingold din Köln, folosește sondaje combinate cu interviuri aprofundate: într-un astfel de studiu, a descoperit că oamenii „copleșiți de anxietate” reprezintă 20%, iar alți 9% erau clasificați drept „dezinteresați și retrași”. Germania a suferit din cauza stagnării economice, a tulburărilor legate de războiul din Ucraina, a creșterii fără precedent a imigrației și a unui guvern relativ nepopular.
Nu este prima dată când Austria este în fruntea clasamentului: nivelul de fericire al austriecilor atinge un scor mediu de 8. Austria este o țară bogată, așa că și acest scor poate fi o surpriză. În România și Polonia, însă, două națiuni mai sărace, satisfacția vieții se află la capătul superior al clasamentului, sugerând că mai mulți bani nu înseamnă neapărat mai multă fericire. Factori precum vârsta, nivelul de educație, familia și situația financiară ar putea indica mai mult satisfacția generală în comparație cu bogăția.
În majoritatea statelor membre UE, persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani prezintă o mai mare satisfacție a vieții, comparativ cu cei de peste 65 de ani: tendința aceasta a fost observată doar în Danemarca, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda. Securitatea financiară se manifestă în date într-o oarecare măsură, deși poate nu în modul în care ar trebui. Satisfacția vieții pare să depindă destul de mult de nivelul de educație, care, într-o oarecare măsură, reflectă nivelurile de venit. În toate statele membre, satisfacția vieții a crescut în paralel cu nivelul de educație: Slovacia a fost țara în care acest aspect a contat cel mai mult, cu o diferență de 1,6 puncte între cei cu studii superioare și cei cu studii primare.
În Malta, Austria, Finlanda, Țările de Jos, Belgia, Irlanda, Suedia, Danemarca și Luxemburg, oamenii din zonele rurale s-au declarat puțin mai fericiți, cu 0,2 puncte sau mai mult decât cei din zonele urbane. În schimb, în Bulgaria, România, Lituania, Slovacia, Portugalia, Ungaria, Croația, Cipru, Germania și Slovenia, locuitorii de la oraș s-au declarat mai mulțumiți de viață. Gospodăriile cu copii sunt cele mai fericite, în timp ce gospodăriile cu o singură persoană sunt cele mai puțin fericite. Acest lucru este caracteristic Europei, deoarece cercetările efectuate pe alte continente au descoperit contrariul.
Între 2018 și 2022, satisfacția vieții a scăzut cel mai mult, -0,3 puncte, pentru gospodăriile cu copii în întreținere. Când vine vorba de sex, există foarte puține diferențe. Bărbații au fost ceva mai puțin fericiți între 2018 și 2022 decât femeile, dar ambele sexe sunt încă în medie de 7,1 puncte la nivelul UE. Studiile arată că există un decalaj destul de semnificativ între diferitele părți ale UE. În general, oamenii din nord și din multe părți din vestul blocului comunitar tind să fie mai mulțumiți de viața lor decât cei din țările baltice.
Cei care locuiesc în apropierea zonei mediteraneene și în părțile de est ale UE au fost în mare parte mai nefericiți. Cu toate acestea, nu totul este sumbru. În acele țări cu satisfacție de viață în general mai scăzută, s-au înregistrat creșteri ușoare între 2018 și 2022, și invers în acele țări de obicei „fericite”.
Măsurată subiectiv, cu accent pe evaluarea cognitivă generală a oamenilor privind viața lor și eudaimonia – sau sentimentul că viața are sens – evaluarea fericirii va fi întotdeauna variabilă. Rezultatele studiului pentru 2023 vor fi prezentate abia în 2024…
Costul vieții
Nivelurile Consumului Individual Real (AIC) în UE arată diferențe semnificative de la stat la stat (https://cursdeguvernare.ro/consumul-real-urca-rapid-iar-preturile-sunt-unele-dintre-cele-mai-mici.html): folosit ca măsură a bunăstării materiale a gospodăriilor, ceea ce induce și fericirea, AIC pe cap de locuitor, exprimat în Standardele Puterii de Cumpărare (PPS) a variat de la 69% la 138% din media UE în țările UE, conform calculelor Eurostat pentru anul 2022.
Ca și în anii precedenți, Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor din UE, cu 38% peste media UE, urmat de Austria și Germania (ambele cu câte 18% peste), Țările de Jos (16% peste) și Belgia (15% peste). În 2022, nouă țări UE au înregistrat un AIC pe cap de locuitor peste media UE.
Cele mai scăzute niveluri de AIC pe cap de locuitor au fost înregistrate în Bulgaria (31% sub media UE), Ungaria (cu 29% mai jos), Croația și Letonia (ambele cu 24% mai jos) și Slovacia (23% mai jos). România a urcat în clasament având în 2022 doar 16% sub media UE.
În perioada 2020-2022, AIC pe cap de locuitor în raport cu media UE s-a modificat în majoritatea țărilor UE: nivelurile AIC au crescut în 18 țări UE, în special în Bulgaria (69% din media UE în 2022, comparativ cu 60% în 2020), Croația (76% față de 69%), România (86% față de 81% ) și Irlanda (94% față de 89%).
În schimb, nivelurile AIC au scăzut în șapte țări UE, printre care Danemarca (110% în 2022 față de 121% în 2020), Germania (118% față 124%) și Finlanda (109% în 2022 față de 114% în 2020).
Emilian M. Dobrescu