Timp de mai bine de două secole, jurnalismul tipărit a existat ca un reper cheie al democrației și un vehicul vital de informații despre lumeași comunități. Acum, această profesie odinioară apreciată are o rată a declinului atât de alarmantă, încât unii cercetători au etichetat-o drept „extincție”. La prima vedere, acest termen nu este departe de adevăr: numai în SUA, ziarele se închid în ritm de două pe săptămână; dacă se menține, o treime dintre publicațiile print vor fi dispărut până în 2025. „Supraviețuitorii” sunt, cu rare excepții, mult diminuați. Așa au apărut „deșerturile de știri” – locuri în care acoperirea locală nu mai există – în mii de comunități din întreaga țară. Nu mai are cine să relateze despre ședințele consiliului orașului, activitatea poliției, școli, afaceri, filantropie sau sport.
Plătim cu toții un preț teribil pentru declinul jurnalismului profesionist…
Nu este o coincidență că, pe măsură ce modelul tradițional de știri suferă o moarte lentă și agonizantă, vidul de informații este umplut de platformele online, care captează profituri enorme din publicitate, prin valorificarea datelor țintite ale utilizatorilor.
Oamenii își obțin din ce în ce mai mult informațiile de pe rețelele de socializare, care au ajuns să știe ce pantofi ne plac, dacă ne vopsim părul sau ne gândim să călătorim în Fiji, plus tot restul de preferințe, până la detaliu. Și știu multe despre înclinațiile politice și cultural ale oamenilor…
Toate aceste informații discrete sunt apoi folosite pentru a manipula. „Știrile” primate prin aceste platforme au fost create special pentru fiecare, pe baza a ceea ce este deja înclinat să creadă. Această dependență de rețelele sociale a făcut societatea mult mai vulnerabilă la răspândirea dezinformării și a exacerbat polarizarea politică și social, sfâșiind cu bună știință societatea, notează latimes.com. Și dacă „știrile” de pe rețelele de socializare sunt „țintite”, ce șanse mai are jurnalismul profesionist standard, care oferă informația lăsând cititorul să decidă singur, în cunoștință de cauză? Jurnaliştii credibili nu pretind perfecţiunea, dar respectă standardele, relatând numai după ce au efectuat cercetări, au consultat mai multe surse, au examinat date şi au explorat diverse puncte de vedere. Ei transmit chiar dacă ceea ce relatează este în contradicție cu ceea ce ar fi fost înclinați să gândească, și sunt verificați și editați cu scrupulozitate. Este posibil ca cititorii să nu se simtă întotdeauna confortabil cu ceea ce scriu jurnaliștii, dar jurnaliştii profesionișltio, imparțiali şi cu experienţă, se angajează să relateze ştirile, chiar şi atunci când acestea nu sunt uşor de transmis.
Au fost propuse soluții, inclusiv finanțare guvernamentală pentru susținerea organizațiilor de știri și legislație care ar reduce utilizarea de către platformele online a datelor utilizatorilor și a practicilor anticoncurențiale. Unele instituții de știri se adaptează experimentând modele noi. Și sunt din ce în ce mai multe solicitări ca școlile să-i învețe pe elevi cum să identifice și să analizeze informațiile false pe rețelele sociale.
Va ajuta ceva din toate acestea?, se întreabă publicația americană. (redacția UZPR)
Foto: Engin Akyurt/Pixabay