Când jurnaliştii nu-şi pot proteja sursele, libertatea presei este ameninţată. Însă recent, dezvăluirile despre spionarea telefoanelor jurnaliştilor din Ungaria, Spania şi Grecia a stârnit indignarea organizațiilor pentru libertatea presei, mai ales că guvernele au susținut că au acționat pentru a proteja „securitatea națională”.
Pentru a pune capăt unor astfel de măsuri de supraveghere a muncii jurnalistice, Comisia UE a propus Actul european pentru libertatea presei. Acest regulament ar trebui să creeze un standard la nivel european pentru protecția libertății presei în general și în special a surselor; se presupune că interzice în mare măsură utilizarea programelor-spion împotriva jurnaliştilor. Deși Consiliul a slăbit aceste protecții prin includerea unei scutiri pentru amntita „securitate națională”, după cum au dezvăluit recent Investigate Europe și netzpolitik.org, europarlamentari din diferite grupuri politice din Comisia pentru Justiție și Afaceri Interne cer măsuri ample de protecție pentru jurnaliști. Mai precis, supravegherea nu trebuie să ducă la dezvăluirea surselor jurnalistice, iar o excepție pentru „securitatea națională” nu este prevăzută în mod explicit în proiectul deputaților europeni. O astfel de excepție urma să fie „respinsă cu vehemență. Interzicerea utilizării programelor spion și protecția comunicațiilor criptate sunt pietre de temelie indispensabile ale poziției pe care Parlamentul UE o va apăra neobosit în negocierile cu Consiliul”, a subliniat europarlamentarul Birgit Sippel.
Potrivit investigate-europe.eu, o scrisoare deschisă semnată de 65 de organizații pentru drepturile fundamentale și jurnalism a avertizat, de asemenea, împotriva utilizării tehnologiei spyware împotriva jurnaliștilor, practică „netolerabilă tolerabilă în societățile democratice”. (redacția UZPR)
Foto: Joppe Spaa/Unsplash