Documentul intitulat Digital News Report, elaborat de Institutul Reuters, arată o realitate a consumului de știri în segmentul digital care ar putea pune pe gânduri deopotrivă profesioniștii mass-media și publicul consumator: declin al informării profesioniste, surse care pot furniza dezinformare, diminuarea abonamentelor ca urmare a numeroaselor și prelungitelor crize, fenomenul de evitare a știrilor din cauza abundenței de informații „catastrofice”.
A 12-a ediție a Digital News Report, care se bazează pe date de pe șase continente și 46 de piețe, punctează diferitele condiții în care jurnalismul operează în multe părți ale lumii, dar și de provocările comune cu care se confruntă editorii într-o epocă a rețelelor digitale și sociale. „Am efectuat cercetări calitative detaliate în Marea Britanie, SUA și Germania cu consumatorii care au anulat, menținut și început abonamente la publicații și site-uri de știri în ultimul an, pentru a înțelege motivațiile de bază ale înscrierii, precum și barierele cheie. Vedem cum diferite companii media gestionează recesiunea economică, multe accelerându-și drumul către digital prin deplasarea resurselor de difuzare a edițiilor print sau chiar de tipărire”, precizează raportul.
Unele dintre cele mai izbitoare constatări din raportul din acest an se referă la natura în schimbare a rețelelor sociale, parțial caracterizată prin scăderea angajamentului față de rețelele tradiționale și creșterea celor de nișă și a unei game de alte rețele, conduse de segmentul video. În ciuda dovezilor că neliniștea publicului cu privire la dezinformare și la algoritmi este aproape de cote record, dependența de acești intermediari continuă să crească. „Datele noastre arată, mai clar ca niciodată, modul în care această schimbare este puternic influențată de obiceiurile celor mai tinere generații, care au crescut cu rețelele de socializare și în prezent acordă deseori mai multă atenție influencerilor sau celebrităților decât jurnaliștilor, chiar și atunci când vine vorba despre știri, notează autorii.
Scădere a accesării site-urilor specializate de știri
Datele arată cum diferitele șocuri din ultimii câțiva ani, inclusiv războiul din Ucraina și pandemia de coronavirus, au accelerat schimbările structurale către medii media mai digitale, mobile și dominate de platforme, cu implicații suplimentare pentru modelele și formatele de afaceri ale jurnalism. Pe piețe, doar aproximativ o cincime dintre respondenți (22%) spun acum că preferă să-și înceapă informarea cu un site web sau o aplicație de știri. Numai editorii din câteva piețe mai mici din Europa de Nord au reușit să depășească această tendință.
Facebook rămâne una dintre cele mai utilizate rețele sociale în general, dar influența sa asupra jurnalismului este în scădere. „În ciuda speranțelor că internetul ar putea extinde dezbaterea democratică, descoperim că mai puțini oameni sunt implicați la știrile online decât în trecutul recent. Doar aproximativ o cincime (22%) sunt acum participanți activi, iar aproximativ jumătate (47%) nu participă deloc la consumul de știri. În Marea Britanie și Statele Unite, proporția participanților activi a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale din 2016”, arată documentul.
Radiodifuzorii publici, în topul încrederii
În medie, patru din zece respondenți din eșantionul total (40%) spun că au încredere în majoritatea știrilor. Finlanda rămâne țara cu cel mai ridicat nivel de încredere generală (69%), în timp ce Grecia (19%) are cel mai scăzut nivel.
Brandurile media publice se numără printre cele cu cele mai înalte niveluri de încredere în multe țări nord-europene În același timp, consumul de mass-media tradiționale, cum ar fi televiziunea și presa scrisă, continuă să scadă pe majoritatea piețelor. „Datele noastre arată că la nivelul consumatorilor online se accesează știri mai puțin frecvent decât în trecut și aceștia devin, de asemenea, mai puțin interesați. În ciuda amenințărilor politice și economice cu care se confruntă mulți oameni, mai puțin de jumătate (48%) din eșantionul agregat declară acum că sunt foarte sau extrem de interesați de știri, în scădere de la 63% în 2017. Între timp, proporția consumatorilor de știri care spun că evită știrile rămâne aproape de maximele istorice, la 36%, pe toate piețele”, arată concluziile raportului Institutului Reuters.
Nord-europenii preferă jurnalismul consacrat, asiaticii rețelele sociale
În toate țările, majoritatea utilizatorilor online spun că încă preferă să citească știrile decât să le urmărească sau să le asculte. Textul oferă mai multă viteză și control în accesarea informațiilor, dar în câteva țări, cum ar fi Filipine și Thailanda, respondenții spun acum că preferă ariantele video. Podcasting-ul continuă să rezoneze cu publicul educat și mai tânăr. Aproximativ o treime (34%) accesează un podcast lunar, iar 12% accesează o emisiune legată de știri și de actualitate, potrivit reutersinstitute.politics.ox.ac.uk.
Brandurile de știri din unele piețe nord-europene au încă legături directe puternice cu consumatorii când vine vorba de informații online. În schimb, în anumite părți ale Asiei, Americii Latine și Africii, rețelele sociale sunt de departe cea mai importantă poartă de accesa știrilor către public, lăsând organzațiile media mult mai dependente de traficul terților. Pe alte piețe din Asia-Pacific – cum ar fi Japonia și Coreea – portalurile locale sunt punctele principale de acces la conținut, în timp ce în India și Indonezia, agregatorii de știri mobile joacă un rol important.
„În aproape toate cazurile, constatăm că utilizatorii mai tineri sunt mai puțin dispuși să meargă direct la un site de știri. În Marea Britanie, persoanele cu vârsta peste 35 de ani și-au schimbat cu greu preferințele de acces la știri de-a lungul timpului, dar grupul de 18-24 de ani a devenit mult mai puțin pasibil să folosească un site de știri”, arată documentul.
Jumătate dintre editorii de top creează conținut pentru… TikTok
În timp ce jurnaliştii conduc adesea conversații despre știri de pe Twitter și Facebook, ei se străduiesc să atragă atenția în cele mai noi rețele, precum Instagram, Snapchat și TikTok. După cum a arătat un raport recent al Institutului Reuters, aproximativ jumătate dintre editorii de top creează acum conținut pentru TikTok, chiar dacă alții au rețineri din cauza preocupărilor legate de influența guvernului chinez. Dar temerile legate de răspândirea necontrolată a dezinformării pe platformă și potențialul de conectare cu un public mai tânăr greu de atins au convins unele organizații de știri și mizeze pe prezența pe aceste platforme, în ciuda riscurilor.
În ceea ce privește așteptările și interesele publicului, utilizatorii Twitter sunt mai susceptibili de a acorda atenție subiectelor de știri dificile, cum ar fi știrile politice și de afaceri, în timp ce utilizatorii de TikTok, Instagram și Facebook sunt ceva mai predispuși să prefere postările distractive sau satira. „Este, de asemenea, izbitor să remarcăm ambivalența și, posibil, oboseala din cauza războiului din Ucraina în toate rețelele. În ciuda importanței subiectului, găsim niveluri mai scăzute de atenție în comparație cu știrile distractive, politicile naționale sau chiar știrile despre afaceri și economie. Nu este clar dacă acest lucru se referă la scăderea interesului în general, prejudecăți algoritmice sau o combinație a celor două”, adaugă raportul.
Temeri generalizate cu privire la știri false
Schimbările de platformă pe care le-am descris, inclusiv trecerea atenției către rețele noi, nu par să diminueze temerile publice cu privire la știri false și dezinformare. Pe piețe, peste jumătate (56%) spun că își fac griji să identifice diferența dintre ceea ce este real și fals pe internet atunci când vine vorba de știri – cu două puncte procentuale în creștere față de anul trecut. Cei care spun că folosesc în principal rețelele sociale ca sursă de știri sunt mult mai îngrijorați (64%) decât oamenii care nu le folosesc deloc (50%). „Când ne uităm la tipurile de dezinformare pe care oamenii pretind că le văd, constatăm că afirmațiile de sănătate dubioase, inclusiv din partea grupurilor anti-vaccinare, sunt încă răspândite, împreună cu informații false sau înșelătoare despre politică. În Slovacia, una dintre țările care se învecinează cu Ucraina, aproape jumătate din eșantionul studiat a declarat că au văzut informații greșite despre conflictul din Ucraina în săptămâna anterioară, aproximativ de două ori proporția celor care au spus acest lucru în Marea Britanie, Statele Unite sau Japonia. Nivelurile de dezinformare percepută în legătură cu schimbările climatice sunt de aproximativ trei ori mai mari în Statele Unite (35%) decât în Japonia (12%). Unii politicieni proeminenți, scriitori de opinie din mass-media și grupuri aliniate intereselor combustibililor fosili continuă să ignore consensul științific și să slăbească politicile ecologice”, mai arată documentul.
Abonamentul, echivalent cu acces la jurnalism de calitate
Care sunt statele în care editorii au fost cei mai activi și unde conceptul de plată pentru știri online este bine înțeles? Există scăderi semnificative din punct de vedere statistic în Belgia (-4) și Canada (-4) și o creștere în Australia (+4). Țările cu cea mai mare proporție care plătesc pentru știri, cu excepția Statelor Unite, tind să fie piețe mai mici, cu o concentrație mare de editori.
În majoritatea țărilor, aproape toți abonații plătesc doar pentru o publicație, dar în Statele Unite aproximativ jumătate (56%) plătesc pentru două sau mai multe – adesea o combinație de print și sursă de știri locală. Alte abonamente secundare includ reviste politice și culturale „Conform datelor noastre, aproximativ jumătate dintre abonați sunt menținuți, sunt încrezători în ceea ce privește valoarea și este puțin probabil să se retragă. Aceștia tind să fie clienți mai în vârstă și mai puțin sensibili la preț”, argumenteaaă raportul. Pe toate piețele, cel mai important motiv declarat pentru abonament este accesul la jurnalism de mai bună calitate sau mai distinctiv (51% în medie, 65% în SUA) decât poate fi obținut gratuit. Un al doilea motiv, care este deosebit de răspândit în Statele Unite, este acela de a contribui la finanțarea unui jurnalism bun, poate pentru că consumatorii europeni simt că au plătit deja pentru acest lucru prin intermediul impozitelor sau taxelor de licență de media publice. Identificarea cu brandul și politica sa este un motiv foarte important pentru abonament în Marea Britanie și SUA, dar mult mai puțin important în Germania. (redacția UZPR)
Foto: unsplash.com